Rezumat referat Vergelul
Vergelul
Sub aceasta denumire poporul roman detine trei specii de datine care se deosebesc prin timpul, scopul si modul serbarii lor sau prin credintele cu care sunt imbinate si persoanele care le serbeaza.
Principalul scop al primei specii pe Vergel e profetirea norocului pentru anul ce urmeaza, apoi petrecerea, cunoasterea mai indeaproape a persoanelor care il serbeaza, si la urma incuscrirea sau inrudirea. Aceasta specie de vergel se sebeaza in seara spre Sfantul Vasile sau Anul Nou de unele sate de la munte din Bucovina si Moldova. La serbare iau parte feciori si fete , barbati si neveste, tineri si batrani, insa indemnul la serbare este dat de catre feciorii si parintii cu fete mari.
In ceea ce priveste a doua sperie a Vergelului, scopul sau principal e profeirea si cunoasterea ursitilor (viitorilor barbati) si se serbeaza numai de catre fete mari tot in seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou. Aceasta datine este numita Vergel numai de romanii din unele parti ale Transilvaniei (tinuturile Bargaului si Nasaudului)
Scopul principal al celei de-a treia specie de Vergel este mai intai petrecerea, apoi primirea si ostatarea oaspetilor. Acest Vergel este serbat numai de catre feciori, insa la el se invita si fetele mari impreuna cu parintii lor. In unele sate din Bucovina se serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar in altele in ziua de Lasata Secului de Postul Mare. Cand sunt buni manosi, atunci se serbeaza si la celelalte lasaturi de sec de peste an. Cei din Iliesti si cei din Botusana il serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar cei din Corlata in ziua de Lasaul secului. Romanii din unele parti ale Ungariei, precum si cei din Somcuta Mare si imprejurime, il serbeaza, ca si cei din Banat in ziua de Boboteaza, iar cei din comitatul Solnocului de mijloc din Transilvania in sarbatorile Pastilor.
Modul e serbare al acestor trei specii de Vergel difera de la Om la om, de la sat la sat, de la tara la tara.
Feciorii din tinutul Dornei, in Bucovina, precum si parintii cu fete mari , bune de maritat sarbatoresc Vergelul indemnand un gospodar din mijlocul lor sa-l faca. Acesta se pregateste din vreme: cumpara un polobocel de vin, iar cand soseste seara Anului Nou atunci cand se intuneca, incepe a buciuma si a trambita, dand de stire ca e timpul sa se adune toti cei ce voiesc sa serbeze Vergelul. Aceasta bucuiumare dureaza pana la unsprezece noaptea, cand s-au adunat toti participantii, dupa care nu se mai buciuma in acea seara. Dupa aceea stapana acsei asterne o masa cu o fata de masa curata unde gospodarul pune un ciubaras sau un alt vas cu apa neinceputa. Toti care voiesc sa-si cunoasca viitorul arunca in apa un semn (un cutitas, un crucer, un bumb, un inel, un cercel, o cheie), insa fiecare trbuie sa-si cunoasca semnul cand se va scoate din apa. Se oranduieste ca un baiat de vreo 10-13 ani sa scoata semnele, impreuna cu un alt om bun de gura, numit Vergelator sau vestitor de Anul Nou.
A doua specie de vergel, cu putine deosebiri esentiale, se afla in toate provinciile locuite de romani.
In seara Sf. Vasile sau a Anului Nou, mai multe fete mari, cari voiesc sa-si cunoasca ursitii si timpul cand se vor marita, se aduna la o casa. Aceasta "adunare" si toata petrecerea lor este numita de catre toti romanii din tinutul Bargaului si al Nasaudului, Vergel, iar de catre romanii din celelalte parti ale Transilvaniei, Vergelat.
Conducatoarea acestei petreceri de fete, care de obicei e o baba batrana ce se pricepe foarte bine la asemenea lucruri, sau stapana casei, sau si o fata mai priceputa, se numeste ursitoare.
Ursitoarea asterne masa si aduce mai multe obiecte precum: cutit, sare, paine, carbune, apa, pieptene, inel, piatra, si le aseaza pe toate laolalta. Apoi pune tot pe acea masa diferite vase: blide, talgere, oale, scafe, pe care le aseaza pe toate cu fundul in sus. Facand aceste, ea spune fetei sa iasa pana-n tinda si sa intre cand o va striga.
Ursitoarea si fetele ascund obiectele sub vase, apoi se pun in jurul mesei. Fata este chemata inauntru si ridica unul din vase. Ursitoarea ia de sub vas obiectul ascuns si, ursind, zice:"-Fata mea, tu ai ridicat un cutit. Acesta insemneaza ca ursitul, adeca barbatul tau, va fi un om aprig. El va avea o limba ca si taisul cutitului, cu care adeseori va taia inima ta!"
Nevestela care vin si ele la acesta petrecere o linistesc, spunandu-I ca se intampla sa nu se indeplinesca profetia.
Astfel, una dupa alta, vin toate fetele, ursitoarea le urseste, le explica si le profeteste.
Obiectele care se intrebuinteaza variaza dupa tari, tinuturi si comune.
In Transilvania sau in Moldova se folosesc alte metode, precum : topirea plumbului, albusul de ou, peri de porc, para sau ban, lumanarele sau turtite de aluat.
Fetele aduna putina apa rece, neinceputa ( luata la 12 noaptea din rau), topesc o lingura sau ceva de plumb, si il toarna in apa si infunctie de forma pe care o ia plumbul, ursitoarea urseste. Daca plumbul ia forma unui chip de om, fata se va marita. Daca plumbul nu capata nici o forma, nu se va marita.
Unele fete utilizeaza in loc d plumb, ceara.
Dupa plumb, urmeaza perii de porc.
Dupa ce fetele curata vatra, fiecare ia cate 2 peri de porc si, botezandu-i cu numele feciorului pe care au pus ochii, ii pun pe vatra, zicand:"Cum nu stau perii de porc in loc,Asa sa nu steie ursitul meu in loc."
Daca perii se impreuneaza, numitii tineri se vor casatorii, daca se departeaza, atunci ei nu se vor casatorii.
In Transilvania, fetele intrebuinteaza doua frunzisoare de saschiu sau banut, si daca acestea, uscanduli-se varfurile, se inconvoaie una spre alta, cununia e sigura; inconvoietura spre partea opusa a uneia din frunzisoare inseamna necredinta amantului sau amantei.
Dupa ce sfarsesc cu perii de porc, isi profetesc soarta cu ajutorul unui ou, turnand albusul la fel ca pe plumbul topit.
In unele parti ale Transilvaniei, fetele iau un pahar cu apa neinceputa si toarna un ou spart intr-insul. Daca pana de dimineata oul se umfla, fata se va marita in anul viitor; daca oul se aseaza pe fund, speranta e pierduta. Daca pe galbenusul oului se prezinta figura unui copil, inseamna "rusine, secriul, moarte."
Apoi urmeaza jocul cu paraua sau cu banul. Fiecare fata prevazuta de mai inainte cu o para, cu un ban rau, incep una dupa alta a lasa sa cada banul cam de sus in strachina plina cu apa proaspata de fantana, spunand: " Dac-ar fi sa sara banul,Sa ma marit pan-la anul!"
Dca banul sare din apa, inseamna ca feciorul la cre s-a gandit cand a aruncat banul o va lua.
Apoi isi ghicesc viitorul cu ajutorul a doua lunmanarele, puse pe coji de nuca, ca sa pluteasca pe apa, amandoua purtand numele unui baiat si al unei fete. Daca plutind pe apa, lumanarelele se impreuneaza, toti cred ca acei doi tineri se vor casatori cat mai curand, iar de nu, nu-i speranta de nunta.
Urmeaza talcuirea sortii si norocului prin mijlocul turtitelor din aluat.
Fiecare fata isi face o turtita din apa proaspata de fantana si faina si o insemneaza cu unt sau untura. Apoi o sau unei mate sa o manance. Fata , pe a carei turtite o va manca mata se va marita in anul ce vine. Daca mata doar o miroase, fetei ii va veni starosti.
O sama de fete folosesc in loc de turtita un fel de coltunasi sau pirosti, sau gologoate de mamaliga, galuste sau bucatele de slanina.
Start download in 10 secunde!
|
