Rezumat referat Totul despre succesiune
Totul despre succesiune
Notiunea de succesiune desemneaza transmiterea unui patrimoniu, fractiune de patrimoniu sau a unor bunuri singulare de la o persoana fizica decedata la una sau mai multe persoane fizice sau juridice in fiinta.
FELURILE SUCCESIUNII
1.Succesiunea legala este cea care se face in virtutea legii, in cazul in care de cujus
(persoana decedata) nu lasa testament, acesta nu este valabil, este caduc ori nu cuprinde dispozitii referitoare la bunurile succesorale - se mai numeste ab intestat, adica fara testament.
2.Succesiunea testamentara este cea care se face in virtutea vointei persoanei decedate, manifestate pe timpul cat aceasta a fost in viata prin una din formele de testamente prevazute de lege.
3.Succesiunea conventionala se poate realiza printr-o donatie de bunuri viitoare, care poate avea ca obiect fie intregul patrimoniu ce il va lasa donatorul la moartea sa, fie o fractiune din acesta, fie unele bunuri anume individualizate.
CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE
1.Este o transmisiune mortis causa. Art. 651 C.civ. ,,succesiunile se deschid prin moarte". Dar cum prin moarte pier doar pers. fizice, rezulta ca regulile transmisiunii succesorale sunt aplicabile doar in cazul pieirii unor asemenea persoane, nu si celor juridice. Succesiunea este o transmisiune specifica, ea se delimiteaza net de toate celelalte transmisiuni patrimoniale, care nu se pot realiza decat intre persoane in fiinta la data cand survin.
2.Este o transmisiune universala.
3.Este o transmisiune unitara. in principiu, patrimoniul este un tot unitar, adica nefractionat, transmisiunea acestuia prin succesiune se realizeaza de asemenea in mod unitar, adica dupa aceleasi reguli, fara a se face vreo distinctie intre bunurile succesorale dupa natura ori provenienta acestora.
4.Este o transmisiune indivizibila. Indivizibilitatea transmisiunii succesorale denota faptul ca mostenirea nu poate fi acceptata in parte, renuntandu-se la rest.
DESCHIDEREA MOSTENIRII
Prin deschiderea succesiunii se intelege faptul ce da nastere transmisiunii succesorale. Potrivit art. 651 C.civ. ,,succesiunile se deschid prin moarte". Moartea unei persoane fizice poate fi constatata direct prin examinarea cadavrului sau declarata pe cale judecatoreasca.
DATA DESCHIDERII MOSTENIRII
Data deschiderii nu poate fi decat momentul mortii celui care lasa mostenirea.
CONDITIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOSTENI
1.Capacitatea succesorala. Art. 654 C.civ. prevede ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii.
Persoanele care au capacitate succesorala:
persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii.
persoanele disparute. Cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte ramasa definitiva.
persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii. Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu.
persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii. Persoanele juridice au capacitate succesorala la data dobandirii personalitatii juridice in conditiile legii.
Persoanele care nu au capacitate succesorala:
persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta.
incapacitati speciale de a dobandi anumite bunuri prin succesiune.
a.cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
b.certificatele de proprietate nu pot fi instrainate catre persoane fizice sau persoane juridice straine.
comorientii. sunt persoanele care, avand vocatie succesorala una fata de alta, decedeaza in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte si, deci, cine pe cine mosteneste.
2.Nedemnitatea succesorala. in cazul mostenirii legale se mai cere o conditie negativa: aceea ca mostenitorul sa nu fie nedemn. Nedemnitatea sau nevrednicia consta in decaderea din dreptul de a mosteni a succesibililor vinovati de savarsirea unor fapte grave fata de defunct sau de memoria acestuia.
Cazurile de nedemnitate:
Atentatul la viata celui care lasa mostenirea ( sa existe din partea succesibilului o actiune intentionata de ucidere sau o tentativa de ucidere a celui despre a carui mostenire este vorba; sa existe o hotarare judecatoreasca de condamnare a succesibilului vinovat).
Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea. Este acuzatia care poate duce la condamnarea la moarte. Este inoperanta, deoarece pedeapsa cu moartea a fost abolita in legislatia romana.
Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel despre a carui mostenire este vorba.
Efectele nedemnitatii.
Fiind o pedeapsa civila care opereaza in virtutea legii, nedemnitatea face ca mostenitorul vinovat sa fie inlaturat de la succesiunea persoanei fata de care s-a facut culpabil de faptele expres si limitativ prevazute de lege.
a.in raport cu ceilalti mostenitori, nedemnul este obligat sa restituie toate bunurile pe care le-ar detine in calitate de mostenitor legal al defunctului.
b.in raport cu tertii, problema care se pune este aceea a soartei juridice a actelor incheiate de nedemn cu privire la bunurile succesorale in intervalul de timp de la data deschiderii succesiunii si pana in momentul constatarii nedemnitatii.
c.in raport cu descendentii nedemnului, acestia nu pot veni la mostenirea unui ascendent prin reprezentarea nedemnului, ci numai in nume propriu.
3.Vocatia (chemarea) succesorala. Este conferita fie de lege, fie de vointa lui de cujus prin testament sau contract de donatie de bunuri viitoare.Determinarea persoanelor cu vocatie la mostenirea unei persoane decedate poarta denumirea de devolutiune succesorala.
DEVOLUTIUNEA LEGALA A MOSTENIRII
in principiu legea cheama la mostenire rudele apropiate ale defunctului (indiferent daca legatura de rudenie rezulta din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), precum si pe sotul supravietuitor. Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. in primul caz, rudenia este in linie dreapta, iar in cel de-al doile caz, in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.
Potrivit art.659 C.civ. ,, succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale".
Ordinea de preferinta in care rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire este stabilita de art.669-675 C.civ., prin stabilirea a patru clase de mostenitori:
clasa I- clasa descendentilor in linie dreapta, este alcatuita din copiii defunctului, nepotii, stranepotii acestuia, fara limita de grad.
clasa a II a- clasa ascendentilor si colateralilor privilegiati, cuprinde parintii defunctului, fratii si surorile acestuia, precum si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv.
clasa a III a- clasa ascendentilor ordinari, cuprinde bunicii, strabunicii defunctului, fara limita de grad.
clasa a IV a- clasa colateralilorordinari, cuprinde rudele in linie colaterala ale defunctului, altele decat cele din clasa a II a pana la gradul IV inclusiv (matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului).
Gradul de rudenie se stabileste astfel:
in linie dreapta, dupa numarul nasterilor. Fiul si tatal sunt rude de gradul intai, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea.
in linie colaterala,dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda. Fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de frate sunt rude de gradul al treilea, verii primari sunt rude de gradul al patrulea.
Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii si exceptiile de la acestea
1.Principiul prioritatii clasei de mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite.Sunt chemati la mostenire mostenitorii din clasa I, cu excluderea celor din clasele II, III, IV. in lipsa mostenitorilor din clasa I sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni, vin la succesiune mostenitorii din clasa a IIa. La fel se procedeaza si in celelalte doua cazuri. Prioritatea chemarii la mostenire este ordinea claselor de mostenitori stabilita de lege si nu gradul de rudenie cu defunctul. Prin exceptie de la aceasta regula, sotul supravietuitor, care nu este inclus in nici una din cele patru clase de mostenitori, vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori; el nici nu inlatura, dar nici nu este inlaturat de la mostenire, indiferent de clasa de mostenitori chemata la mostenirea defunctului.
2.Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi clasa. intre mostenitorii din aceeasi clasa au prioritate la mostenire cei care sunt in grad mai apropiat de rudenie cu defunctul. Prin exceptie, in clasa a IIa de mostenitori, parintii defunctului, care sunt rude de gradul intai, nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului, care sunt rude de gradul al doilea, venind impreuna la mostenire.
3.Principiul impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa si acelasi grad. in cazul in care la mostenire vin mai multi mostenitori din aceeasi clasa si acestia au acelasi grad de rudenie cu defunctul, mostenirea se imparte pe capete, adica in atatea parti egale cati mostenitori sunt.
Start download in 10 secunde!
|
