Parteneri : rulouri exterioare | usi garaj | rulouri exterioare | copertine | rulouri exterioare | rulouri exterioare | usi garaj | rulouri
Referate pentru orice materie si orice clasa. Referate scoala, generala, liceu si facultate. Peste 10.000 la numar.

Referate

Titanul poeziei romanesti

Referate De Zece

Rezumat referat Titanul poeziei romanesti

Titanul poeziei romanesti
Mihai Eminescu, titanul poeziei romanesti, un mare romantic, este cel care a dat glas dragostei fata de om, de patrie, frumusetii naturii, iubirii ca izvor al vietii si revoltei impotriva nedreptatii, zugravind cu magicul sau condei un peisaj acoperit de un val fermecat, care apare in fata cititorilor ca o lume de basm.
Insusi marele poet isi recunoaste conditia de romantic in poemul "Eu nu cred nici in Iehova" : "Nu ma-ncantati nici cu clasici, / Nici cu stil curat si antic./ Toate-mi sunt deopotriva,/ Eu raman ce-am fost : romantic."
Conceptia estetica a lui Eminescu are doua componente: una nationala bazata pe retorica romantica, specifica scriitorilor de la 1848, si alta inspirata din filosofia idealist-kantiana si schopenhaueriana.
In opera eminesciana se regasesc opt mituri poetice fundamentale: mitul nasterii si al mortii universului ( "Scrisoarea I", "Rugaciunea unui dac","Gemenii"), mitul istoriei ( "Epigonii", "Imparat si proletar", " Scrisoarea III"), mitul "dascalului" ("Strigoii", "Ruaciunea unui dac", "Gemenii"), mitul erotic ("Calin file din poveste", "Luceafarul"), mitul oniric care are o dimensiune filosofica in "Luceafarul, mitul regresiunii spre elementar, codrul fiind adesea cadrul ideal in care se produce "recosmicizarea" omului, mitul creatorului care exprima pozitia in lume si rostul mai inalt al omului de spirit in raport cu toate celelate experiente ale individualului si mitul literar, al poeziei.
Printre multele motive in opera eminesciana cele mai interesante si mai potrivite pentru tema acestui eseu le gasesc a fi : ingerul si demonul, titanismul si demonismul, somnul si visul, haosul si universul, spatiile siderale, noaptea, codrul, comuniunea cu natura, erosul ideal, cosmogonia, escatologia si viata ca vis.
Lirica eminesciana infatiseaza iubirea inteleasa ca un sentiment intemeietor. Unul dintre miturile fundamentale ale creatiei noastre lirice este mitul erotic, care, in poezia titanului, subliniaza importanta perechii ideale, formate dupa modelul adamic si al Androginului platonician. Natura are o valoare intelectual-reflexiva, elemetele sale componente devenind suporturi simbolice ale meditatiei poetului. Decorul eminescian este specific si reuneste cele doua dimensiuni esentiale, terestrul si cosmicul, reconciliate intr-o viziune unitara a naturii universale. Pentru poet, spatiul cosmic este imaginat in doua ipostaze: fie intr-o proiectie cosmogonica , deci a genezei, fie intr-o proiectie escatologica, a stingerii depline, prin care se prefigureaza disparitia civilizatiei omenesti si chiar dezintegrarea cosmosului. Armonia universala reconciliaza contrariile, poetul construind deopotriva imagini cosmogonice si ecatologice. In cadrul fizic, erosul evolueaza in timp, de la idealitate la dezamagire.
Din punct de vedere al elementelor terestre predomina cele acvatice: izvoare, lacuri, mari si oceane, vegetale: teiul si salcamul, iar printre cele cosmice se regasesc cerul, stelele, luna si luceferi. Codrul este unul dintre cele mai reprezentative elemente eminesciene, element folosit adesea pentru a accentua efemeritatea existentei omenesti.
Poezia "Revedere", publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879, a fost conceputa pentru a contura efemeritatea omului in antiteza cu eternitatea naturii, si, generalizand, a univesrului.
Structurata sub forma de dialog, opera este alcatuita din doua secvente poetice in care se evidentiaza doua planuri distincte: cel uman si cel al naturii.
Strofa intai sadeste in sufletul cititorului o atmosfera intima, calda, dar mai ales iubitoare infatisata prin cuvintele adresate de catre eul liric eternului codru, care apare in poezie personificat. Inca din aceasta secventa, ideea ca timpul trece pentru fiinta umana intr-un ritm alert si irecuperabil, este creionata prin folosirea verbelor la perfectul compus: " nu ne-am vazut", " au trecut", " am imblat" si prin accentuarea adjectivului "mult" : " Multa vreme au trecut / Si de cand m-am departat, / Multa lume am imblat.".

Start download in 10 secunde!
Referate De Zece