• Altele
• Anatomie
• Astronomie
• Biologie
• Chimie
• Contabilitate

• Diverse
• Drept
• Ecologie
• Economie
• Engleza
• Filosofie

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Germana
• Informatica
• Istorie

• Italiana
• Latina
• Logica
• Management
• Marketing
• Matematica

• Medicina
• Muzica
• Psihologie
• Religie
• Romana
• Spaniola

• Statistica
• Stiinte politice
• Turism

Rezumat referat Tezaur artistic

Tezaur artistic
Poporul roman a creat un adevărat tezaur artistic dand la iveală opere literare in care şi-a exprimat năzuinţele, a cantat vitejia strămoşească şi a dat glas sentimentelor şi gandurilor sale.
Doina este una dintre creaţiile literare reprezentative. Este considerată o creaţie specific romanească care imbogăţeşte folclorul literar alături de basme, balade etc.
Ca specie literară, doina este o operă lirică in versuri in care se exprimă o gamă largă de sentimente (de dor, de jale, de dragoste) caracterizate printr-o deosebită profunzime şi care se interpretează pe o melodie.
Doina are deci, anumite trăsături caracteristice. Este o operă literară lirică, deoarece eul liric, vocea autorului anonim exprimă o mare varietate de sentimente in mod direct. Sentimentele şi conţinutul de idei sunt exprimate prin intermediul imaginilor artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil. Ca procedeu artistic predomină personificarea care ajută la realizarea unui motiv des intalnit in doină: motivul legături omului cu natura.
Ca versificaţie, doinele au cateva trăsături specifice, sunt scurte ca intindere, versurile au măsura de 7-8 silabe şi rima imperecheată sau monorimă, ritmul este trohaic. Elementele de versificaţie sunt in armonie cu sentimentele exprimate şi ii dau doinei o muzicalitate proprie poeziei populare.
Pe langă trăsăturile care o individualizează, are şi trăsăturile literaturii populare: caracter anonim, colectiv, oral, sincretic şi expresiv.
Poezia populară Doina" are toate trăsăturile speciei rare denumită doină.
in primul rand este o operă lirică, iar lirismul e evident prin prezenţa eului liric, care işi exprimă in mod direct sentimentele de admiraţie şi preţuire faţă de doină considerată drept cantec de alinare a suferinţelor, dar şi de trezire a voiniciei.
Doina apare personificată, i se adresează ca unei fiinţe dragi folosind vocativul.
Doină, cantic dulce dulce/ Cand te-aud nu m-aş mai duce"
Sentimentele poetului anonim sunt profunde şi statornice. Pentru el doina este cantic dulce, viers cu foc" şi o ascultă cu plăcere şi admiraţie (cand răsuni eu stau pe loc"). De aceea o cantă totdeauna şi pretutindeni: afară, in casă, in codrul, in toate anotimpurile, aceasta ajutandu-l să supravieţuiască.