Rezumat referat Strategiile senzationalului-narativizare si fictionalizare
Strategiile senzationalului-narativizare si fictionalizare
Stirile de senzatie - reaparute in publicistica romaneasca dupa decenii de absenta - sunt destul de des ironizate de diversi comentatori. Titlurile socante, absurdul suprarealist al asocierilor de fapte brutale cu situatii si instrumente casnice atrag atentia prin acumulare; mai ales ca, in cantitate mare, surpriza se banalizeaza si cliseele genului devin mai evidente. Sub impresia unei avalanse egalizatoare de intamplari violente si sordide, asemenea stiri sunt citite cu aviditate sau sunt respinse in bloc, cu dispret, fara a se da atentie stilului si strategiilor care le diferentiaza, adesea, destul de mult.
Cu strategiile lor specifice, usor de parodiat, alunecand adesea in manierism, fara a inceta sa fie eficiente, stirile de senzatie din multe publicatii romanesti actuale redescopera (chiar cu o certa nota de originalitate) trasaturile firesti ale genului.
Selectat si reconstruit dupa criterii si conventii culturale comune ziaristului si cititorului sau, faptul divers e o creatie de limbaj si un ansamblu de strategii narative. Traditiile speciei s-au regasit, dupa pauza creata de discursul static, monoton ideologic, al deceniilor de regim totalitar, in placerea pura a naratiei.
Detaliul concret
La inceputul secolului al XX-lea, tehnica detaliului concret, mizand pe implicarea cititorului in poveste si pregatind saltul in neprevazut, sau autentificand realitatea informatiei, functiona la fel de sigur ca la sfarsitul sau, ca in presa din anii '90: «Hristache a scos de sub perina patului un revolver calibru 7 si a tras cu repeziciune trei cartuse " ; adormind pe marginea balconului de la etajul al doilea din casa sa, a cazut jos pe pietre, fracturandu-si coastele " ; cutitul a patruns in plamani, strapungandu-i " (Universul, 3, 5 si 14.07.1904).
Mai interesante sunt asocierile de detalii nemotivate, ale caror consecinte nu par sa se armonizeze. Detaliile care trimit la un univers traditional, rustic (si idilic prin conventie literara) apar la inceputul secolului fara vreo intentie parodica, prin simpla adecvare referentiala: bragagiul Marcu Stefan, luandu-se la cearta cu locuitorul Manole Georgescu din calea Rudului, l-a lovit cu o cobilita in cap " (ib., 5.07.1904); in prezent, texte asemanatoare proiecteaza parodic autohtonismul pe un fundal modern (in goana carutei, ciobanul Ion a incercat sa-si violeze nepoata " , RL 1167, 1994, 9). Detaliile cotidianului - indicii ale realitatii - sunt dublate de obicei de strategii prin care se produce insolitul (la limita, supranaturalul) si fictiunea (in varianta literaturii de consum). Faptul divers construit in mod programatic ca banal e mai putin frecvent si mai subtil, presupunand negarea conventiilor dominante.
Unele gazete au continuat si dupa 1989 sa publice stiri de fapt divers " , in forma permisa in perioada limbajului de lemn, neobservand ca vechea formula profita de lipsa totala de viata a paginilor anoste de propaganda: rubricile de fapt divers " de mica publicitate si de sport, singurele in care se intampla ceva, constituiau firave puncte de contact cu realul. in aceste conditii, era suficient ca intamplarea sa fie evocata (prezentarea ei era obligatoriu sumara, lacunara, detaliile sinistre sau grotesti trecand drept imorale) pentru ca imaginatia cititorului sa o completeze, cu generozitate.
Start download in 10 secunde!
|
