Rezumat referat Refugiatii si violenta sexuala
Refugiatii si violenta sexuala
Termenul "refugiat" se aplica oricarei persoane care "in urma unor evenimente petrecute inainte de 1 ianuarie 1951 si a unei temeri bine intemeiate de a fi persecutata datorita rasei, religiei, nationalitatii, apartenentei la un anumit grup social sau opiniei politice, se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si care nu poate, sau datorita acestei temeri, nu doreste sa se puna sub protectia acestei tari; sau care, neavand nici o cetatenie si gasindu-se in afara tarii in care avea resedinta obisnuita, ca urmare a acestor evenimente, nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste sa se reintoarca".
Caracterul subiectiv al notiunii de temere poate induce faptul ca determinarea statutului de refugiat se bazeaza mai degraba pe declaratiile solicitantului si nu pe evaluarea situatiei existente in tara sa de origine. Cunoscut fiind faptul ca o aceeasi situatie poate genera reactii psihologice diferite, este necesara evaluarea personalitatii solicitantului; aspecte ca taria convingerilor, fie ele politice sau religioase, sau la caracterul impulsiv sau mediat al deciziei de a pleca sunt luate in considerare in evaluarea temerii.
Calificativul "bine intemeiata" releva faptul ca statutul de refugiat nu se acorda pe baza unei simple existente a temerii ca stare de spirit a solicitantului ci si pe situatia obiectiva care duce la aceasta temere. Mai mult decat atat, o temere "bine intemeiata de persecutie" se poate baza nu pe experienta personala ci pe cea a rudelor, prietenilor, membrilor aceluiasi grup stabilirea credibilitatii se realizeaza prin considerarea trecutului personal si familial, a apartenentei la un anume grup, a interpretarii elementului obiectiv constatat in analiza conditiilor din tara de origine - desi autoritatile competente nu sunt chemate sa judece conditiile din tara de origine, o evaluare a acestora este absolut necesara, declaratiile solicitantului neputand fi luate in considerare in abstract.
Persecutia ca realitate sociala si psihologica generatoare de refugiu este considerata din perspectiva:
Delimitarii fata de alte posibile cauze ale parasirii tarii de origine - orice alt motiv de parasire a tarii (cum ar fi foametea, dezastre naturale etc.) nu este in sine relevant pentru acordarea statutului de refugiat.
Raportului dintre experienta traita si cea anticipata - temerea de persecutie poate fi determinata nu de o experienta traita individual ci de nevoia de evitare a unei situatii ce ar atrage riscul persecutiei.
Multicauzalitatii - un solicitant poate sa fi fost subiectul a diferite masuri care numai prin ele insele nu conduc la persecutie; considerate insa in combinatie cu alti factori ostili concomitenti sau chiar cu contextul geografic, istoric ori etnografic, pot justifica rezonabil o temere bine intemeiata de persecutie.
Modalitatilor de exprimare a temerii de catre solicitant - nu este obligatoriu ca solicitantul sa foloseasca termenul ca atare in descrierea situatie sale.
Desi sunt situatii in care apartenenta rasiala, religioasa, nationala, sociala sau politica genereaza persecutie, in general, simpla apartenenta nu este in sine un fapt totdeauna suficient pentru acordarea statutului de refugiat.
in ceea ce priveste "opinia politica", aceasta trebuie inteleasa din perspectiva tariei unor convingeri politice netolerate de autoritatile din tara de origine si pot consta:
fie din opinii exprimate sau ajunse in atentia autoritatilor care au generat persecutia;
fie din opinii despre care este rezonabil sa se creada ca, mai devreme sau mai tarziu vor fi exprimate sau vor ajunge in atentia autoritatilor si vor genera persecutia.
O cerinta generala a recunoasterii statutului de refugiat este, cu exceptia apatrizilor, faptul de a fi in afara granitelor tarii de origine, desi refugiatii isi pastreaza cetatenia tarii de origine. Aceasta regula este valabila si pentru refugiatii sur place, respectiv atunci cand temerea de persecutie intervine datorita unor evenimente petrecute in timpul absentei lor din tara de origine. Cetatenia este dovedita, in cele mai multe cazuri, prin intermediul pasaportului national iar temerea de persecutie se refera la tara a carei cetatenie o are.
Faptul de "a nu putea sa solicite tarii a carei cetatenie o are" nu este motivata de dorinta solicitantului ci de alte circumstante, ca refuzul tarii de origine de a acorda protectie sau ineficienta acestei protectii. Refuzul protectiei poate consta in refuzul eliberarii unui pasaport national, refuzul prelungirii valabilitatii pasaportului, refuzul accesului pe teritoriul national. "A nu dori sa solicite protectia tarii a carei cetatenie o are", respectiv motivul refuzului protectiei acestei tari este reprezentat de temerea de persecutie.
Ultima parte a definitiei se refera la refugiatii apatrizi, respectiv cei care se afla in afara tarii in care isi aveau resedinta obisnuita si unde au fost sau se tem ca vor fi persecutati.
Start download in 10 secunde!
|
