• Altele
• Anatomie
• Astronomie
• Biologie
• Chimie
• Contabilitate

• Diverse
• Drept
• Ecologie
• Economie
• Engleza
• Filosofie

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Germana
• Informatica
• Istorie

• Italiana
• Latina
• Logica
• Management
• Marketing
• Matematica

• Medicina
• Muzica
• Psihologie
• Religie
• Romana
• Spaniola

• Statistica
• Stiinte politice
• Turism

Rezumat referat Plumb

PlumbA aparut in fruntea volumului Plumb in 1916. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolusmului romanesc. Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic in care poetul exprims o stare sufleteasca disperata, lipsita de orice speranta. Poezia este alcatuita din 2 catrene, care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara, alcatuita din cimitir, cavoul, simboluri ale unei univers rece, ostil, care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara, sufleteasca, deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare.in poezie exista un motiv esential: moartea, redat prin sicriu, mort, somn, dormeau adanc, cavou, coroane, era frig, era vant. Celelalte motive - amorul, tristetea, singuratatea - sunt secundare, dar ajuta la reliefarea ideii esentiale de alunecare inevitabila spre moarte, neant.Cuvantul-cheie al poeziei este plumb, care are valoare de simbol, repetitie si epitet. in exprimarea sicriele de plumb sugereaza nemiscare, incremenire; amorul de plumb sugereaza o senzatie de rece, de insensibil; si-i atarnau aripele de plumb sugereaza caderea, imposibilitatea zborului si a salvarii.Prima strofa defineste un univers rece, strain, in care poetul traieste sentimentul singuratatii tragice:Dormeau adanc sicriile de plum,
ªi flori de plumb ºi funerar vestmant -
Stam singur in cavou... ºi era vant...
ªi scarþaiau coroanele de plumb.
strofa a doua defineºte realitatea interioara. Poetul invoca amorul, dar acesta doarme intors cu faþa spre moarte. Aripile de plumb sugereaza caderea surda ºi grea, din care poetul nu se mai poate inalþa; caderea in moarte este inevitabila, ºi nici macar iubirea invocata cu disperare nu reprezinta o ºansa de salvare:
Dormea intors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, ºi-am inceput sa-l strig -
Stam singur langa mort... ºi era frig...
ªi-i atarnau aripile de plumb.
La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul ..pile de plumb.... Epitetele adanc, intors, funerar, singur contribuie la realizarea unei neliniºti metafizice. Frecvenþa consoanelor m, b, v, l, a diftongului au ºi a triftongului eau sugereaza foarte bine plansetul, vaietzul, ca ecou al atmosferei insuportabile. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului alternand ci peronul ºi antibracul.
Sentimentul dominant este de oboseala, de trecere inevitabila spre moarte. Se remarca maxima concentrare a discursului poetic.





1