Rezumat referat Obiceiuri Pascale
Obiceiuri Pascale
Desi la fel ca majoritatea sarbatorilor si Pastele are origini crestine, de fapt aceastaa fost o sarbatoare pagana.
Vechii saxoni au sarbatorit venirea primaverii aducand omagii zeitei primaverii, Eastre. Cand in secolul al II-lea misionarii crestini au ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarile lor pagane, au incercat sa ii converteasca la crestinism. Au reusit, insa numai intr-o masura oarecare. Pentru noii crestini interdictia de a-si serba vechile sarbatori pagane ar fi insemnat moartea. Pentru a salva vieti, misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul religios incet, permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pagane insa acestea trebuiau sa fie in maniera crestina. Asa cum s-a intamplat, sarbatoarea pagana Eastre avea loc la aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a renasterii Domnului. Astfel s-a alterat festivalul insasi, devenind o sarbatoare crestina, iar numele vechi de Eastre s-a schimbat in varianta moderna de Easter (Pastele in limba engleza).
Procesiunea de la miezul noptii
Slujba de Inviere incepe de la miezul noptii, asa este inca din Evul Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiune spre biserica.
Ritualuri de stropit
Binecunoscut obicei pascal este stropitul fetelor, in a doua zi de Pasti. fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc. Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului.
Haine noi
In occident, si mai ales englezii isi cumpara haine noi, iar irlandezii participa la concursuri de dans cu premii. In Franta nu se trag clopotele intre Vinerea Mare si Duminica Pastilor.
In Suedia, copiii dau scrisori vecinilor si primesc de la acestia dulciuri sau bani, obicei asemanator cu cel de Halloween: "trick or treat".
Pastele
Dupa Craciun cea mai frumoasa sarbatoare de familie este pastele.
Cum iarna este incantator peisajul acoperit cu zapada, bradul impodobit din mijlocul casei, la fel ne incanta si primele miresme primavaratice.
La fel au simtit oamenii din vremuri stravechi. Primavara inseamna renasterea naturii. Nu este doar o simpla intamplare faptul ca in vremuri pagane, inceputul de an se sarbatorea odata cu venirea primaverii.
Sarbatoarea pastelui este deci si sarbatoarea primaverii.
Deja din secolul al II-lea avem date despre sarbatorirea Pastelui, traditii pe de o parte crestine, pe de alta parte pagane.
Pastele este sarbatoarea crestina a Invierii Domnului.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristor in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.
Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamantului sau de cresterea animalelor,
nu se aprindea foc si nu se cocea paine.
Se obisnuia ca in ziua de vineri sa se faca o baie in zori in parau.
Cine pastra traditia se spunea ca va avea noroc tot anul.
Sarbatoarea Pastelui incepe in dupamasa zilei de sambata. Se termina postul de 40 de zile si clopotele incep sa bata din nou.
Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata
cu aceasta apa "noua" va avea noroc toata viata.
Apa prezenta un rol important si duminica. Se spunea ca prima persoana care apuca sa ia apa de la fantana va avea noroc. Oamenii obisnuiau sa puna oua rosii in apa si obisnuiau sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. Se obisnuia si sfintirea bucatelor. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa.
Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos. Oul simbolizeaza renasterea. In unele regiuni ziua de luni este ziua stropitului. Aceasta traditie isi are radacinile in credinta in fortele purificatoare si fertilizatoare ale apei. In unele tari in loc de stropit se obisnuieste folosirea nuielei in sensul ca se aplicau cateva lovituri fetelor tinere. Pentru ambele fapte, baietilor li se cuvenea un ou vopsit. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.
Data sarbatoririi Pastelui
Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea, sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara. Astfel, Pastele trebuie sarbatorit intr-o duminca intre data de 22 martie si 25 aprilie.
Data este legata de ciclul lunii.
Simboluri pascale
Crucea
Crucea este simbolul crucificarii, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, dar este utilizata foarte mult de biserica catolica, ca simbol al credintei.
Iepurasul
Iepurasul nu este o inovatie moderna. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre.
Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data.
Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.
Oul
Oul simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.
Mielul
Reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mantuire.
Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.
Start download in 10 secunde!
|
