Rezumat referat Muzeul Ceasului Ploiesti
Muzeul Ceasului Ploiesti
Muzeul Ceasului, unic in reteaua muzeelor din Romania, si-a deschis portile in anul 1963, intro sala a Palatului Culturii din Ploiesti, prin grija profesorului Nicolae Simache, director al Muzeului de Istorie intre anii 1954-1971.
Ulterior, colectia de ceasornice a fost adusa intr-o cladire construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, care a apartinut lui Luca Elefterescu, cunoscut politician conservator in primele decenii ale secolului al XX-lea, in mai multe randuri prefect al judetului Prahova. Cei care trec pragul acestui muzeu au ocazia sa urmareasca evolutia mijloacelor de masurare a timpului, de la primele "ceasuri" -cadranele solare, ceasurile arzatoare, cu apa (schita ceasului cu apa preluata din d`Horologerie Ancienne) sau cu nisip-, pana la ceasornicele mecanice "antice" si cele moderne.
Minunate lucrari de orologerie sunt adeseori nu numai opera unor vestiti mesteri ceasornicari, ci si a oamenilor de arta, care au contribuit la prezentarea lor cat mai atragatoare, creand adevarate stiluri. Printre cele mai vechi piese din colectie mentionam pendulele tip tabernacol si cele Renaissance, realizate in bronz aurit, gravate sau taiate, uneori cu cadrane emailate.
Cel mai vechi ceasornic, datat 1562, atesta, in plus, imbinarea preocuparilor pentru calcularea timpului cu cele privind astronomia, fiind prevazut cu cadrane astronomice.
in randul exponatelor de mare pret din colectia muzeului se cuvine sa amintim pendulele stil Ludovic al XIV-lea, cu cabinetul prelung si bogate decoratiuni in bronz cizelat, aurituri, furnir exotic sau marchetaj. Nu lipsesc simbolurile: soarele, timpul, copilul cu clepsidra in mana. Cadranul din metal este impodobit, la randul sau, cu placute de email pe care sunt gravate cifrele.
Stilul rococo este evidentiat prin cateva piese: una dintre acestea a fost executata la firma ceasornicarului Brulfer din Paris, in secolul al XVIII-lea, avand carcasa din lemn, pictata, o alta piesa, de mici dimensiuni, modelata in foita de alama, este decorata cu o pictura in email policrom, redand o scena galanta.
Printre ceasurile stil se distinge o piesa rocaille de mare frumusete - o pendula de postament - cu cabinetul inalt si decoratie supla in marmura alba si bronzuri aurite. Este opera unor artisti francezi din secolul al XVIII-lea, realizata la cererea unui comanditar austriac din Viena, August Klein, al carui nume este mentionat pe cadran.
Pendula de camin Ludovic al XVI-lea este un alt tip de ceasornic care poate fi recunoscut in salile muzeului. Ea aduce nota de rafinament care a survenit in gustul artistic in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Ceasornicul in forma de urna, din portelan de Sévres, pendula cu coloane din marmura venata sau micul ceasornic de masa suspendat intre colonete, acoperite cu email en éncaille, sunt cateva dintrwe cele mai frumoase exemplare ale colectiei.
De cele mai multe ori, elemente ale acestui stil se imbina cu alte ornamente ce apartin diverselor stiluri artistice, realizand acel "compozit" atat de caracteristic pentru secolul al XIX-lea.
inceputul acestui secol va impune un nou stil artistic - Empire. Pendulele de salon realizate in acesta maniera se disting prin plasticitatea figurilor feminine, rafinamentul lucrarii cu dalta si grandoarea compozitiei artistice.
Ceasornicele Empire se vor realiza ti la comanda staruitoare a unor cetateni romani pe langa firmele din strainatate. Astfel, ceasornicarul Schuller din orasul Brasov obtine un ceasornic pentru reclama, relizat in acest stil. Pendula, in forma de lira, imbogateste frumoasele decoratiuni. Piesa, prevazuta si cu un mecanism muzical, constituie o mare atractie pentru vizitatori.
Prezentarea colectiei "Nicolae Simache" nu ar fi completa daca nu am mai aminti cateva lucruri despre cesornicele montate in tablouri sau "tablourile cu ceas", atribut al stilului Biedermeier. "Targoveti la Salzburg" si "Tablou cu scena de bivuac" sunt doua piese aflate in expunere la Muzeul Ceasului, alaturi de un alt gen de "tablou cu ceas", in care insa elementul pictural a fost inlocuit cu ornamente din bronz sau alama.
Ceasornicarii germani au devenit celebri la inceputul secolului al XVIII-lea prin construirea pendulelor de perete, cu mecanisme lucrate manual, pastrate in cutii artistic sculptate, cu motiv de flora si fauna, avand un farmec deosebit conferit de modul de a anunta orele prin pasari (cucul, pitpalacul) sau prin cantareti din fluiere si cavale.
La Muzeul Ceasului din Ploiesti pot fi admirate astfel de ceasornice populare, unele cu sonorizare simpla sau dubla, cu cantareti la flaut, altele monumentale, cu bogata ancarcatura ornamentala, datand din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.
De influenta populara sunt si cesornicele de perete in cutii drepte, lucrate prin strunjire. Unele sunt executate in Romania, fiind prevazute cu mecanisme de provenienta germana sau austriaca.
Impunatoare este pendula de salon, relizata in orasul Ploiesti in anul 1934, probabil la Scoala de Arte si Meserii din acel timp.
Ceasornicele de buzunar din colectia muzeului sunt expresia modului in care stiinta, tehnica si arta au contribuit la crearea uneia din cele mai fine si minuscule masinarii.
in istoria cesului de buzunar, inventat in jurul anului 1500 de catre Peter Henlein din orasul Nurenberg, se vor inscrie si alte nume de ceasornicari celebri: Ralf Gout, Th. With, George si Edward Prior, Benjiamin Balber s.a., precum si firme producatoare de cesornice, care apar in numar impresionant icepand cu mijlocul secolului al XX-lea.
Dintre exponatele deosebit de valoroase mentionam ceasornicele executate manual de mari mesteri englezi, francezi si olandezi. Ele evidentiaza mecanisme de mers, de intoarcere, de sonorizare, lucrate cu migala in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Apare frecvent mecanismul "fus cu lant", caruia i s-au adus inbunatatiri de-a lungul timpului. Sonorizarea cu gong sau cu clopot apartine, de asemenea, inceputurilor orologeriei mecanice. O alta caracteristica a caestor cesornice este cadranul din metal, cizelat sau emailat. Carcasa de protectie, de cele mai multe ori din argint sau baga, cu forma adanca (tip bazin), este compusa din trei capace.
De la primele ceasornice de buzunar la cele realizate de firme de prestigiu precum Schaffhausen, Omega, Zenith, Patek Philippe s.a. au trecut doua secole. in acest timp, ceasornicul a ajuns la o inalta expresie tehnica si artstica.
Colectia muzeului contine un insemnat numar de exemplare relizate industrial, la firmele elvetiene, franceze, germane, engleze sau americane din secolele al XIX-lea si al XX-lea.
Nu lipsesc ceasuri montate in atelerele din Paris, Londra, Liverpool, la care arta decoratorului este evidenta.
Ceasornicele bijuterii, maiestrit executate, sunt facute din aur sau argint, impodobite cu gravura aleasa si pietre pretioase, alteori cu emailuri de nuanta diferita, in care sau realizat portrete ori decoratiuni cu mtive florale, geometrice etc.
Se disting prin frumusete ceasurile regilor romani Carol I si Carol al II-lea, ale tarului Alexandru al II-lea, ceasul poetului Vasile Alecsandri, ceasul-pandantiv al fiicei lui Mihail Kogalniceanu, precum si piesele provenite de la firmele Genevieve Sandoz, Oudin s.a.
Un loc aparte in colectie il ocupa cesurile marilor personalitati, reprezentanti de seama ai culturii si vietii politice romanesti de odinioara: Constantin Brancoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan Al. Bassarabescu, Alexandru Moruzzi, Mihail Kogalniceanu, Theodor Aman, Nicolae Iorga, Pastorel Teodoreanu s.a.
in colectie sunt si unele ceasuri curiozitati, cum ar fi: "ceasul invizibil", cu cadran transparent si mecanism ingropat in rama; ceasul "uzina cu aburi" (in miniatura) construit la Paris in anul 1800; ceasul morarului, al frizerului, ceasul-umbrela, realizat in Anglia; ceasul tablou cu figurine mobile sau ceasul stampila.
O ultima surpriza pentru vizitatorii Muzeului Ceasului o rezerva cutiile muzicale, care functioneaza cu ajutorul mecanismului de ceasornic. Inventia dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand in Europa si America se facea cunoscuta aparatura pentru inregistrari muzicale.
in jurul anului 1900 au existat si in Romania flasneta, caterinca, tambalul automat, pianola, aris-tonul, simphonionul, pianul mecanic. S-au comercializat discul de carton, de metal, banda perforata, in suluri sau pachete. Acestea au constituit primele domenii de aplicatie a comenzii automate, dupa un "program", actionand claviaturi de piane, tuburi de orga, clopote, clopotei.
in orasele mai importante ale tarii exstau posibilitati de procurare a noii aparaturi de redare sonora. in pravaliile de specialitate se ofereau: gramofonul cu manivela, gramofonul de masa, gramole, aparate "His Master's Voice" s.a.
Start download in 10 secunde!
|
