Rezumat referat Lumea Baltagului
Lumea Baltagului
Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. intr-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară romanească, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare romaneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasand in centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se inţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.
Distanţa de la balada populară la roman este mare, trecand prin talentul, imaginaţia, pătrunzătoarea observaţie sicuală şi psihologică a romancierului. Mihail Sadoveanu inlătură descrierea şi pune accentul pe acţiune şi pe psihologie.
Faţă de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creează o psihologie feminină, ieşită din comun, prin setea sa de dreptate şi de adevăr.
in fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul său profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodoperă a creaţiei sadoveniene, dar şi o remarcabilă creaţie a literaturii romane moderne.
Firul epic central il reprezintă incercarea Vitoriei Lipan de a descoperi şi de a pedepsi pe ucigaşii soţului său. Drumul ei este urmărit pe fundalul unei comunităţi specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alături de psihologia complexă şi compicată a Vitoriei Lipan, romanul se constituie intr-o monografie a satului moldovean.
Existenţa Vitoriei Lipan se desfăşoară pe fundalul unei existenţe pastorale de specific naţional, cu aşezări sociale, economice şi cu deprinderi specifice oierilor. Spaţiul romanului este mioritic, cuprinzand aşezările oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.
Existenţa păstorească este urmărită mai ales prin familia Vitoriei Lipan.
Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupaţiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinţe, superstiţii, calendar, obiceiuri (botez, nuntă, inmormantare)
Randuielile gospodăreşti sunt după datină: bărbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ogradă cu adăpost pentru vite fiind construită cu toate cele de trebuinţă: iei de miel in pod, făină de porumb şi lemne adusă de la camp in desagi. Satul are ulicioare lungi şi cotite cu cărări printre grădini, are craşmă şi biserică.
in sat viaţa se desfăşoară calendaristic intre plecarea turmelor la păşunta şi intoarcerea lor la iernatic. Vremea este inţeleasă după semne. in viaţa oierilor nimic nu iese din tradiţie. Obişnuinţa, datina sunt singura lege. Oamenii nu ştiu carte, ei se adresează preotului pentru citirea şi scrierea scrisorilor şi a actelor. Satul este izolat astfel incat oamenii abia au auzit de poştă şi de tren.
Start download in 10 secunde!
|
