Parteneri : rulouri exterioare | usi garaj | rulouri exterioare | copertine | rulouri exterioare | rulouri exterioare | usi garaj | rulouri
Referate pentru orice materie si orice clasa. Referate scoala, generala, liceu si facultate. Peste 10.000 la numar.

Referate

Forme alotropice

Referate De Zece

Rezumat referat Forme alotropice

Forme alotropice
Carbonul se gaseste, in natura, in stare elementara, in cele doua forme alotropice: diamantul si carbunele.
Diamantul este piatra celor nascuti in aprilie si piatra pretioasa aniversara pentru implinirea a 10 si 60 de ani de casnicie. Diamantul a fost descoperit in anul 500 i.Hr. in India. Numele de "diamant" vine din grecescul "adamas", care inseamna "de necucerit" -sugerand eternitatea iubirii. Inca de la grecii antici diamantul este simbolul traditional al iubirii. In acea vreme se credea ca acestea sunt picaturi de roua intarite sau aschii din stele sau fulgere cristalizate. Diamantul a fost considerat in lumea antica piatra magica, fiind rezervata doar zeilor si regilor. Era piatra judecatorilor, infernului, puterii, amuleta protectoare a luptatorilor si aducatoare de victorii. El daruieste bunatate si puritate sufleteasca. Multe popoare cred ca el ocroteste de traznet, stafii, ca vindeca pe somnambuli si melancolici. Era socotit antidot contra otravurilor si protector al femeilor gravide. Simbolizeaza piatra Soarelui si patroneaza luna aprilie si ziua de sambata.
Diamantul nu este doar "cel mai bun prieten al femeilor" ci si al bijutierilor. Frumusetea si raritatea sa sunt legendare. Este de obicei incolor dar sunt intalnite si variante absolut fantastice de diamante galbene, albastre, violet, verde, roz, negre sau cu nuante albastrui (celebrul "bleu-blanc").
Diamantul, incolor si straveziu, cand este pur, cristalizeaza in sistemul cubic. Densitatea este 3,51 g/cm3. Indicele de refractie, neobisnuit de mare, da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conductor de lumina si electricitate. Pentru ca este compus dintr-un singur element, diamantul este cea mai pura dintre pietrele pretioase. Diamantul este o piatra incolora, dar se pot intalni si diferite nuante cum ar fi albastru, galben, rosu, verde si roz.
Diamantul este una dintre cele mai dure substante cunoscute si din aceasta cauza de neinlocuit pentru fabricarea de scule destinate a tăia, găuri sau lustrui materiale foarte dure. El insuşi nu poate fi lustruit decat cu propria sa pulbere. Pe de alta parte diamantul este casant. El poate fi pulverizat intr-un mojar de otel.
Din păcate exista foarte puţine depozite de diamante pe Pămant, cele bogate fiind si mai puţine. Unul dintre ele se afla in Africa de Sud şi incă oferea pana la 90 % din producţia mondiala de diamante. In Rusia s-a descoperit in Iakuţia o regiune intinsa continand diamante si acum acestea se obţin la scara industriala.
Diamantul se gaseste fie in zacaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. Zacamintele primare sunt roci eruptive (silicati), care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. In zacamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici ( 0,1 - 0,5 grame/tona ), si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate ( cel mai mare diamant gasit pana in prezent este numit Cullinam, cantareste aproximativ 650 g = 3025 carate). Numai circa 5% din diamantele extrase sunt destul de pure pentru a putea servi ca podoabe. La slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale.
Formarea diamantelor naturale necesita condiţii extraordinare, si anume temperaturi si presiuni uriaşe. Diamantele s-au născut in straturile mai adanci ale scoarţei terestre. In anumite locuri straturile cu diamante se topesc si apoi ies la suprafata si ingheaţă, dar aceasta se intampla foarte rar.
Structura cristalina: Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valenţe identice, dirijate uniform in spaţiu după schema tetraedrica. Unghiul dintre 2 valenţe este de 109° 28'. Prin cele 4 valenţe ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alţi 4 atomi C, formand astfel o reţea tridimensionala infinita. intreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 54 Ĺ.

Start download in 10 secunde!
Referate De Zece