Rezumat referat Filiera grau pentru morarit
Filiera grau pentru morarit
Producerea materiei prime
Principalele materii prime folosite pe plan mondial pentru morarit, din care sa rezulte faina pentru destinatia panificatie sunt graul, secara, triticale si intr-o masaura mai redusa orzul.
Ponderea cea mai mare o are insa graul.
Situatia graului pe plan mondial
Productia mondiala de grau a inregistrat a inregistrat o scadere semnificativa pentru sezonul 2001-2002, cu 3,2 % fata de sezonul precedent, respectiv 568 milioane de tone si cu 5,6% fata de recordul atins in 1997-1998 de 600 milioane de tone.
Cele mai mari productii de piata s-au inregistrat in Uniunea Europeana ( 103,8 milioane tone ), China ( 89,3 milioane tone ), India ( 71,5 milioane tone ), Rusia ( 60,3 milioane tone ), SUA ( 60,1 milioane tone ), Ucraina ( 20,5 milioane tone ).
Nivelurile inferioare ale productiei s-au inregistrat in Australia ( -14 milioane tone ), SUA ( -9,3 milioane tone ), Canada ( -4,9 milioane tone ), Argentina ( -2,3 milioane tone ), ca urmare a reducerii suprafetelor cultivate si a secetei.
Consumul mondial de grau a crescut in sezonul 2001-2002 la 608,2 milioane tone fata de sezonul 1998-1999 cand a inregistrat valoarea de 591,6 milioane tone.
In sezonul 2002-2003 se inregistreaza o crestere a consumului mondial de grau cu 10 milioane tone, reflectand in principal mentinerea tendintei de sporire a consumului alimentar.
Cele mai importante cresteri ale consumului sunt semnalate in Uniunea Europeana ( 96,6 milioane tone ).
In 2001-2002 schimburile internationale au fost de circa 70 milioane tone.
Niveluri usor inferioare sunt apreciate in Algeria ( 200 mii tone ) si in tarile est-europene.
Totalul importurilor de grau in Africa se cifreaza la 26 milioane tone, cu un million tone mai mult fata de sezonul 2001-2002, in timp ce in Asia se inregistreaza un import total de 44 milioane tone, cu 3 milioane tone mai putin fata de 2001-2002.
La nivel mondial pretul graului a continuat sa aiba o evolutie destul de fluctuanta.
In noiembrie 2002 in S.U.A. pretul graului a fost de 180 USD/tona, pentru ca in ianuarie 2003 sa scada la 153 USD/tona.
Cotatiile pentru grau la Chicago Broad of Trada ( CBOT ) in prima saptamana a lunii ianuarie 2003 au fost de 116 UDS/tona, pentru ca in martie 2004 sa ajunga la 240 USD/tona, datorita deficitului de grau pe piata mondiala in anul 2003.
Situatia graului in Romania
Suprafata cultivata cu grau la nivelul anului 2001 a fost de 2.540.354 ha cu circa 600.000 ha mai mult fata de anul 2000, cunoscand o usoara scadere ( - 340.000 ha ) la nivelul anului 2002.
Scaderea suprafetei este determinata de mai multi factori, printre care cel mai important este deficitul financiar al producatorilor agricoli, acesta fiind generat de imposibilitatea valorificarii graului ca urmare a preturilor neatractive oferite.
Calitatea graului
Notiuni generale
Conform normelor internationale ISO 8402 notiunea de calitate cuprinde ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera aptitudinile de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
In cazul graului, calitatea este greu de definit, deoarece utilizarile sale sunt multiple si fiecare dintre acestea cere caracteristici tehnologice specifice pentru bobul de grau.
Principalele intrebuintari se regasesc in sectoarele de morarit si panificatie, producerea de biscuiti si paste fainoase, fabricarea amidonului si glutenului, nutret pentru animale, alcool alimentar, bioetanol, etc.
Toate aceste sectoare, controleaza de regula, aceeasi indici de calitate, fiecare cu exigente specifice in ce priveste continutul de proteine si compozitia acestora.
Cultivatorii de grau trebuie sa faca un compromis intre calitatea agronomica si calitatea tehnologica a recoltei.
Pentru grau si faina se distinge :
calitatea comerciala, care se refera la relatia intre caracteristicile unui lot de grau si restrictiile calitative ale cumparatorului impuse prin contract si poate evolua in functie de disponibilitatile pietei, numarul de clienti si presiunea pretului ;
calitatea reglementara, definita de maniera administrativa, care inglobeaza ansamblul de elemente calitative care fac ca lotul sa fie sanatos, loial si vandabil si care permite de a evita scoaterea pe piata de produse inapte consumului uman sau animal ;
calitatea industriala, singura care ia in consideratie ansamblul de elemente obiective si depinde de comportamentul graului sau a fainii pe parcursul procesului de transformare si de consum de la agricultor la consumator : valoarea de morarit, panificatie, transformarea in biscuiti, paste fainoase. Aceasta este o notiune relativa, fara referinte absolute, deoarece itinerarul tehnologic permite ca din calitatile diferite ale graului si fainii sa ajunga la acelasi produs finit ;
calitatea intrinseca care se refera la patrimoniul ereditar al unui soi, care reprezinta primul factor de variatie a calitatii ;
calitatea igienica sau sanitara, care garanteaza absenta produselor patogene in boabe si in produsele derivate ( microorganisme, toxine, reziduri de produse chimice folosite la diferite tratamente ) ;
calitatea nutritionala, produsele cerealiere ( painea, patele fainoase, biscuitii, cous-cous, orez, mamaliga si mai recent graul leguma ) trebuie sa constituie baza piramidei alimentelor, elaborata in 1992 de US Departament of Agriculture, pe baza studiilor epidemiologice si fiziologice umane.
Start download in 10 secunde!
|
