Rezumat referat Februarie-matie in cultura mare
Februarie-matie in cultura mare
incheierea araturilor pe terenurile ramase nearate si incorporarea sub brazde a ultimelor cantitati de gunoi sunt lucrari care trebuie sa le incheiem in primele zile bune din lucru de februarie. Avand in vedere ca aceste araturi urmeaza a fi insamantate in perioada imediat urmatoare, cat si faptul ca trebuie sa asigure pastrarea apei provenita din topirea zapezi, adancimea de executare trebuie sa fie mica 18-20 cm, dar sa asigure incorporarea tuturor resturilor vegetale, astfel incat acestea sa nu incurce semanatul. Pentru aceasta, terenurile ramase cu coceni sau neeliberate de bete de floarea-soarelui trebuie, inainte de arat, sa fie curatate de resturile ramase care nu pot fi incorporate.
Gunoiul de grajd, proaspat sau fermentat, trebuie transportat in intregime in camp si incorporat sub brazda, in felul acesta, nu se pierde azotul si se asigura o buna valorificare a acestui valoros ingrasamant.
Fertilizarea culturilor de cereale paioase de toamna este necesar sa se execute dupa cum urmeaza:
in parcelele unde semanatul s-a facut tarziu si plantele sunt neinfratite, fertilizarea trebuie facuta cat mai devreme pe teren inghetat;
in parcelele unde culturile au fost semanate in toamna devreme si plantele sunt bine infratite, pentru a preveni caderea plantelor, fertilizarea se va efectua mai tarziu in primavara.
Pe terenurile fertilizate cu fosfor inainte de semanatul graului si al orzului se vor folosi numai ingrasaminte cu azot, iar pe terenurile unde nu s-a aplicat fosfor este bine sa folosim ingrasaminte complexe, cu raport favorabil azotului ( 2:1:0), desi fosforul din aceste ingrasaminte va fi in mica masura valorificat.
Cantitatea de ingrasaminte, in parcelele unde nu s-au folosit ingrasaminte inainte de semanat, in functie de planta premergatoare va fi:
dupa leguminoase 60-80 kg/ha N s.a.;
dupa prasitoare recoltate timpuriu 80-100 kg/ha N. s.a.;
dupa prasitoare recoltate tarziu 120-140 kg/ha N.s.a.
Pentru orz dozele sunt mai mici, cuprinse intre 40-80 kg/ha N.s.a. ,
rezistenta la cadere fiind mai mica. Pentru secara de toamna si pentru triticale cultivate pentru boabe dozele sunt de 40-60 kg/ha N. s.a., iar pentru secara masa verde si triticale masa verde, dozele se pot mari la 60-80kg/ha N. s.a.
Cand dozele din primavara se fragmenteaza in doua reprize, este necesar ca ultima aplicare sa fie efectuata perpendicular pe directia de aplicare a precedentei.
Semanatul culturilor din epoca I, respectiv a plantelor care au temperatura minima de germinatie intre 1 si 5 0 C.
incepand cu ultima decada a luni februarie si pe parcursul luni martie, odata cu zvantarea terenului, cand se poate intra fara a tasa pamantul, cu tractoarele si utilajele necesare, trebuie sa efectuam pregatirea terenului si semanatul plantelor din epoca I, din care enumeram:
ovaz, orzoaica de primavara, grau de primavara si triticale de primavara dintre cereale;
mazarea, lintea, bobul, latirul, lupinul dintre leguminoase;
borceagurile, trifoi, lucerna, ghizdei, sfecla de zahar si furajera, macul, chimionul, coreandrul, feniculul, anasonul, salvia, s.a.
Pregatirea terenului pentru aceste culturi trebuie realizata printr-un
numar mic de treceri cu agregatele. inainte de semanat se vor folosi ingrasamintele complexe de tipul 2:1:1; 1,5:1:1, pe terenurile unde nu s-au aplicat ingrasaminte cu fosfor si potasiu sub aratura si numai ingrasaminte cu azot pe solele fertilizate deja cu fosfor si potasiu din toamna.
Pentru a reduce numarul de treceri si prin aceasta evitarea tasarii si reducerea consumului de carburanti, acolo unde-i cu putinta se vor cupla mai multe lucrari (fertilizare, erbicidare, semanat) la o singura trecere.
Pentru a va putea calcula necesarul de samanta, mentionam limitele privind cantitatea de samanta necesara la hectar: - ovaz 130-140 kg/ha; orzoaica 160-180 kg/ha; grau 200-240 kg/ha; secara 140-160 kg/ha; triticale 230-280 kg/ha; mazare 225-300 kg/ha; linte 80-100 kg/ha; bob 180-250 kg/ha; latir 70-120 kg/ha; lupin alb 180-250 kg/ha; trifoi rosu 18-20 kg/ha; lucerna 20-22 kg/ha; borceag 60-70 kg/ha; mazariche 80-100 kg/ha; ghizdei 12-16 kg/ha; sfecla 5-8 kg/ha la soiurile monogerme si 8-10-12 kg/ha la soiurile plurigerme; chimion in cultura pura 10-12 kg/ha si 8 kg/ha in cultura mixta cu mac (1-2 kg/ha); coreandru 15-18 kg/ha; fenicol 8-10 kg/ha; anason 12kg/ha; salvia 10-12 kg/ha; s.a.
Start download in 10 secunde!
|
