Rezumat referat Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - rezumat
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea mea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină?
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
mareşte si mai tare taina nopţii,
aşa imbogăţesc şi eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i nenţeles
se schimbă-n nentelesuri şi mai mari
sub ochii mei -
căci eu iubesc
şi flori, şi ochi, şi buze, şi morminte.
Poezia a apărut in fruntea volumului Poemele luminii (1919). Este in egală măsură o artă poetică şi o poezie filozofică de cunoaştere.
Poezia nu este o artă poetică obişnuită pentru că Blaga nu vorbeşte nicăieri clar, explicit, despre rosturile poeziei şi ale poetului. Această diferenţă devine mai evidentă, dacă comparăm poezia cu Testament de Tudor Arghezi. Spre deosebire de Arghezi, care işi exprimă clar concepţia despre izvoarele poeziei, despre instrumentele ei, despre misiunea poetului şi a poeziei, poezia lui Blaga cuprinde un conţinut incifrat pentru a cărui inţelegere este necesară raportarea la concepţia sa filozofică.
Poetul concepe lumea ca pe o corolă de minuni, care cuprinde tainele ce apar in calea omului. Poetul foloseşte metafore pentru a sugera tainele care se oferă cunoaşterii omului; deci flori, ochi, buze, morminte inseamnă natura, omul, iubirea, cuvantul, moartea.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea mea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Paralel, poetul procedează la o singularizare a eului său poetic; oamenii obişnuiţi, prin cunoaşterea lor raţională, paradisiacă, distrug aceste taine. Poetul, prin cunoaşterea sa intuitivă, metaforică, luciferică, nu ucide tainele universului:
Lumina altora
sugrumă vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric
Folosind conjuncţia adversativă dar, poetul insistă asupra opoziţiei fundamentale dintre felul său de cunoaştere şi cunoaşterea celorlalţi. Tot in acelaşi scop poetul foloseşte şi o comparaţie expresivă: aşa cum razele lunii măresc taina nopţii, poetul, prin cunoaşterea sa intuitivă, metaforică, imbogăţeşte lumina lumii:
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
mareşte si mai tare taina nopţii,
aşa imbogăţesc şi eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
in Pietre pentru templul meu Blaga mărturisea că misiunea poetului nu este de a descifra tainele ci de a transforma in taine şi mai mari. Aceeaşi idee este exprimată prin versurile:
şi tot ce-i nenţeles
se schimbă-n nentelesuri şi mai mari
sub ochii mei -
La baza cunoaşterii şi a actului poetic poetul pune iubirea:
Start download in 10 secunde!
|
