• Altele
• Anatomie
• Astronomie
• Biologie
• Chimie
• Contabilitate

• Diverse
• Drept
• Ecologie
• Economie
• Engleza
• Filosofie

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Germana
• Informatica
• Istorie

• Italiana
• Latina
• Logica
• Management
• Marketing
• Matematica

• Medicina
• Muzica
• Psihologie
• Religie
• Romana
• Spaniola

• Statistica
• Stiinte politice
• Turism

Rezumat referat Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

I.Precizari prealabile
Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor acestora sunt prevazute in principiu la art. 1718-1720 C. civ. Ppotrivit carora oricine este obligat personal este tinut sa-si indeplineasca indatoririle "cu toate bunurile sale mobile si immobile prezente si viitoare". Bunurile debitorului constituie astfel o garantie comuna pentru creditorii sai, iar pretul lor se imparte intre acestia proportional cu valoarea creantelor respective, cu exceptia cazului in care intre creditori exista "cause legitime de preferinta", exceptii care se refera la privilegii si ipoteci"
Din cuprinsul acestor dispozitii rezulta ca spre deosebire de creditorii privilegiati si de cei ipotecari, creditorii chirografari nu beneficiaza de un drept de preferinta intre ei sau, astfel spus, de o garantie particulara pentru ipoteza in care debitorii lor nu si-au indeplinit obligatiile contractuale.
In doctrina se arata, de regula, ca ne aflam in prezenta unui "drept de gaj general" al creditorului chirografar asupra patrimoniului debitorului sau. Aceasta exprimare isi are explicatia si in influenta exercitata de dreptul civil francez. Este vorba de diferenta de redactare dintre art. 1719 C.civ. roman si 2093 C. civ. Francez intrucat, in textul celui din urma, se arata ca bunurile debitorului constituie "gajul comun al creditorilor sai" pe cand in textul art. 1719 C.civ. roman nu apare termenul de "gaj" ci se precizeaza ca: Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai".
Folosirea termenului de gaj in textul francez si in doctrina nu este corecta, deoarece favorizeaza unele confuzii. In adevar, nu este vorba nici de gajul (sau amanetul) reglementat la art. 1685 C. civ. Roma (art. 2073 C.civ. francez) care priveste un drept real de garantie asupra unui bun mobil, ci de dreptul creditorilor chirografari, fara vreo preferinta intre ei, asupra intregului patrimoniu al debitorilor acestora.
Spre deosebire de drepturile reale, acest fapt al creditorilor chirografari nu reprezinta o garantie suficienta, deoarece orice micsorare a patrimoniului debitorilor il afecteaza.