Rezumat referat Din gandirea economica romaneasca de la 1859 pana la 1914
Din gandirea economica romaneasca de la 1859 pana la 1914
Economicul si implicatiile sale,pe diferite planuri, au constituit un obiect important de reflectie si de dezbateri in lumea liderilor unor partide si organizatii politice, in mediile istoricilor , economistilor , sociologolor si juristilor , in rindul unor scriitori si jurnalisti proeminenti de-a lungul epocii moderne a evolutiei poporului roman.
Perioada ce a urmat UNIRII din 1859" si adoptarii CONSTITUTIEI din 1866"s-a caracterizat printr-o permanenta si intensa confruntare de idei privind organizarea statului modern, in esenta privind strategia constructiei societatii romanesti moderne .Se stie ca , in epoca , se conturasera , destul de bine , si se afirmasera si in societatea romaneasca , in strinsa conexiune cu preocuparile din apusul european , cele trei mari doctrine politice :
liberala;
socialista;
conservatoare;
In acest context general , ma voi margini , in continuare doar la abordarea manifestarilor din sfera gindirii economice romanesti .Pornind , de la specificul economiei autohtone in aceasta perioada si de la modalitatile diferite de impletire a intereselor aparate ,dar si a preferintelor doctrinare in constiinta diversilor ginditori ; se pot distinge,pentru acest rastimp , urmatoarele curente :
cel liberal , care ocupa locul central si se afla mereu in ascensiune , fiind principalul sustinator al modernizarii economiei romanesti , iar ca suport social avea burghezia si chiar pe unii mosieri;de precizat faptul ca, in interiorul acestui curent , s-au conturat doua grupari :
prima , adepta a industrializarii tarii si a protejarii industriei nationale avind ca reprezentanti pe Mihail Kogalniceanu , Bogdan Petriceicu-Hasdeu , Dionisie Pop Martian , George Baritiu , Vintila Bratianu s.a. ;
secunda ce acorda prioritate agriculturii si comertului si cocheta si cocheta cu ideile liberalismului european , dezavuand nationalis
mul economic" , prin exponentii sai cei mai de seama : Nicolae Sutu , Alexandru Moruzi , Ion Ghica , Ion Ionescu de la Brad s.a. , considerati ca liberali moderati .
cel conservator , care se asemana , in unele privinte , cu liberalii moderati ,intrucat acordau aceiasi prioritate agriculturii si sustineau principiile liberalismului european, dar care era preocupat ,mai ales, de interesele economice ale mosierilor ; printe reprezintantii lui se gaseau :Barbu Catargiu , Petre P. Carp , Nicolae Filipescu ‚ Tache Ionescu , Ion Strat si altii .
cel socialist , care a evoluat de la utopismul premarxist spre ideologia marxista , dezvoltindu-se indeosebi , incepind cu crearea , in 1893 , a P.S.D.M.R. , apoi , odata cu refacerea acestuia , in 1910 ,sub denumirea de Partidul Social-Democrat din Romania ; printre reprezentanti se aflau : Constantin Dobrogeanu-Gherea , Zamfir Arbore , Mihai Gheorghiu-Bujor , Alecu Constantinescu , Eugen Rozvan si Ion Cretu .
In perioada de dupa Unirea din 1859" si , apoi , in aceea de dupa cucerirea independentei Romaniei , in anii 1877/1878 , pe masura inaintarii si accentuarii procesului de modernizare in societate , interesul si atentia specialistilor si opinii publice s-a indreptat,tot mai mult,spre problema majora si de insemnate nationala a strategiei dezvoltarii economice pe termen lung a tarii noastre;de subliniat:era si trebuia sa fie vorba,desigur despre o dezvoltare economica moderna si independenta a Romaniei.Care a fost pozitia ginditorilor autohtoni in aceasta privinta?In legatura cu teoria Romania-tara eminamente agricola" , sustinuta de economisti de orientare liberal-moderata si conservatoare:primul care a formulat-o a fost Nicolae Sutu (1798-1871), fiu de domnitor,unul dintra cei dintai economisti moderni din tara noastra,preocupat de difuzarea ideilor liberale,mai ales a opiniilor lui Adam Smith si J.B.Say si de utilizarea statisticii ca mijloc modern pentru depistarea si caracterizarea chestiunilor de ordin economic.In opera sa ,el s-a straduit sa demonstreze primordialitatea agriculturii ca ramura economica de baza,desi a recunoscut si insemnatatea industriei in sporirea avutiei nationale si a pledat pentru modernizarea mijloacelor de transport si de comunicatie in Romania.
Si reprezentanti ai conservatorilor si-au aratat , deseori , preocuparea lor,pentru agricultura.De pilda,Petre P. Carp spunea ca acesta era un bine" , era o necesitate", era o necesitate nu numai pentru clasele conducatoare ale unie tari,dar o necesitate chiar pentru patura taraneasca",iar impartirea ei ar fi nimicit progresul social";dar o asemenea pozitie nu il impiedica pe marele lider conservtor sa exclame: O tara care este numai agricola incepe prin a exporta cereale si sfirseste prin exporta oameni,ducind inevital inevitabil la saracie".Se poate,deci, afirma ca, pentru conservatori reprezentanti ai mosierimii, problema raportului dintre agricultura si industrie a fost un adevarat test de adaptabilitate la cerintele epocii moderne.In optica lor,polul principal in viata economica sociala revenea agriculturii desi corifeii acestei doctrine nu excludeau ideea creerii unei industrii mari"; dar,in context conceptia generala era dezvoltarea , mai ales , a ramurilor industriale prelucratoare a materiilor prime interne,indeosebi a celor care foloseau produsele oferite de agricultura.Ei,conservatorii,nici nu recunosteau existenta unei chestiuni agrare in Romania;la baza relelor din lumea satelor s-ar fi aflat mentalitatea taranilor cultivate de liberali si de socialisti,potrivit careia li se cuvenea pamint.
In aceeasi perioada s-a afirmat,insa,deosebit de puternic si de convingator teoria industrializarii Romaniei",iar concomitent a fost promovata o politica economica de protejare a industriei nationale.In sustinerea unor asemenea puncte de vedere inaintate si realiste s-a angajat si s-a implicat o pleiada de straluciti economisti si istorici, dar si mari oameni de cultura , care au considerat, ca o datorie civica si patriotica participarea cu argumente solide,la transformarea dezideratelor in realitati;dupa cum am vazut,cateva nume am specificat anterior ,in cadrul curentului liberal.In conformitate cu opinia Sultanei Suta-Selejan ,rezultatul dezbaterilor si controverselor din epoca la constituit teoria privind necesitatea industriazarii Romaniei,structurata in cateva subdiviziuni si anume : in primul rind,analiza raminerii in urma a tarii pe plan economic.
In opera sa, marele istoric roman a semnalat ,mai intai , stadiul de tara ramasa in urma din punct de vedere economic , subliniind ca starea Romaniei la intilnirea ultimelor veacuri suferea de doua rele foarte mari":
pe de o parte,faptul real ca taranul se gasea intr-o situatie grea , iar pe de alta scaderea puterii de productiune a tarii" si ingustarea veniturilor ei" si aceasta tocmai in momentul cand nevoile au devenit mai mari" .
Decis in a dezvalui neajunsurile economiei romanesti in timpul sau , A.D.Xenopol a combatut teoria Romania-tara agricola" si a evidentiat implicatiile negative asupra viitorului tarii ale aplicarii ,in practica , a asertiunilor lui Ion Ghica , de exemplu , care scriaca trebuie sa raminem un neam agricol,un neam a carei bogatie este pamintul",in context , aceasta optica ingusta cu privire la profitul economiei nationale l-a determinat pe marele istoric iesean sa noteze: a ramine dedati numai la agricultura este a ne osindi pe noi insine la producerea numai de lucruri brute , care, sub un volum foarte mare,reprezinta o valoare foarte mica,este a ne construi,pentru totdeauna,robii strainatatii Romanii , deci , vor indeplini in concertul popoarelor europene,
munca manuala,bruta si grosolana,prost platita si putin cautata,deoarece poate fi facuta de toata lumea,si vor primi ca rasplata a acestei munci grele si incordate faramiturile ce vor cadea de la masa tarilor civilizate".
in al doilea rind,argumentele aduse in sprijinul industrializaii Romaniei:desigur , cele mai importante si mai hotaritoare erau argumentele de ordin economic .In adevar , prin industrializare se asigurau valorificarea superioara a resurselor si dezvoltarea fortelor productive, inclusiv modernizarea agricultutrii;de asemenea,prin industrializare apareau posibilitati reale de sporire a productivitatii muncii , de imbunatatire a raporturilor pe plan extern si de intarire a pozitiei din punct de vedere pe piata mondiala s.a.m.d.In acelasi timp,la indemina reprezentantilor acestei teorii, atat de realiste , se aflau si argumente de ordin politic si social-cultural ; astfel ,daca Mihail Kogalniceanu scria transant ca,in acea perioada a secolului XX, popoarele fara industrie erau pieritoare de foame",Petre S.Aurelian atentiona serios: Oamenii nostri de stat nu s-au patruns de ajuns ca, in timpul de fata,orice organizatie politica este subreda cind nu se reazima pe o puternica organizatie economica";la rindul sau, Aleexandru D. Xenopol avea urmatoarea viziune de admirat : Chestiunea industriei intr-o tara nu este numai cat o chestiune de castig, ci o chestiune de civilizatie".
in al treilea rind,caiel si metodele de industrializare:pornind de la avantajele unei industri nationale diversificate,promotorii teoriei amintite sustineau dezvoltarea tuturor ramurilor industriale pentru care Romania dispunea,desigur , de materiilr necesare.
In legatura cu ritmul dezvoltarii industriei si cu politica economica protectionista s-auconturatdoua nuante relativ distincte si anume:
prima era reprezentanta,indeosebi , de economistul Petre S. Aurelian care preconiza o dezvoltare graduala a industriei,incepind cuintemeierea si afirmareacelei mici si mijlocii,urmind ca , in mod treptat,sa se treaca la sistemul de industrie mare,de fabrica,pe masura crearii conditiilor referitoare la capitalul si firta de muncanecesara,dar si a celor legate de pietele de desfacere a produselor obtinute .Simultan se cerea ,conform viziunii sale realiste,protejarea industtriei nationale prin tarife vamale si printr-o legislatie de incurajare a acestei ramuri economice;
secunda nuanta avea,ca promotor, mai ales pe istoricul Alexandru D. Xenopol ,caresustinea necesitatea fauririi si dezvoltarii de la inceput ca sistem, a unei industrii mari,de fabrica ,fara a fi neglijate unitatile de profil mici si mijlocii, care urmausa se afirmela adapostul intreprinderilor de avengura;
Dezvoltarea economiei de piata si procesul istoric de intarire a pozitiilor burgheziei autohtone au intimpinat greutati,mai mari sau mai mici,indeosebi dupa cucerirea independentei de stat in 1877/1878, din cauza inmultirii excesive a intermediarilor in dauna intreprinzatorilor din productie ,dar si ca urmare a patrunderii masive a capitalurilor straine,care au reusit sa obtina importante concesii economicein timpul guvernarii tarii de catre partidul conservator"-apreciaza Sultana Suta-Selejean .In acest context au aparut reactii din partea economistilor si oamenilor politici liberali;astfel,in epoca,avea sa fie lansat principiul prin noi insine",care nu apartine neaparat unei persoane,radacinile fiindu-i infipte in curentul national din gindirea ecnomica liberala anterioara anului 1990.
In epoca moderna s-a manifestat ,dupa cum am semnalat ,si curentul socialist ,aicarui reprezentantimai de seama au adus contributii ,demne de atentie,la dezvoltarea gindirii economice in Romania .Dintre ei s-a detasat net Constantin Dobrogeanu-Gherea , care , in urma unor opinii discutabile si criticabile in ceea ce priveste anumite probleme economice partiale, izolate ,a ramas una dintre cele mai reprezentative personalitati ale gindirii economice din tara noastra la granita dintre secole XIX si XX";el s-a impus , in atentia specialistilor din tara si din strainatate si a opiniei publice , prin participarea activa si competenta la dezbaterile economice din tara noastra,timp de peste trei decenii,prin seriozitatea informatiei , documentatiei si demonstratiei ideilor sale,dar , mai ales ,prin profundul umanism si democratism,care respira din toate studiile sale"-apreciaza Sultana Suta-Selejean .Deseori s-a subliniat ca cea mai importanta dintre lucrarile sale ramine Neoiobagia" cu subtitlu Studiul economico-sociologic al problemei noastre agrare",publicata in anul 1910 , deci la putin timp dupa cunoscuta rascoala taraneasca din Romania veche .Ecoul aparitiei acestei capodere gheriste" a fost deosebit de favorabil ,atat pe plan intern,cit si in afara granitelor tarii pina in America Latina .
In istorie s-a precizat ca amploarea viziunii problemei agrare si eforturile parintelui social-democratiei din Romania de atunci au impus aparitia Neiobagiei" ca pe un adevarat eveniment in gindirea romaneasca la inceputul secolului XX"(afirma Damian Hurezeanu) . Pe parcursul celor 500 de pagini ,Dobrogeanu-Gherea intrepinde o incursiune istorica in evolutia societatilor moderne",apoi se refera laparticularitatile dezvoltarii capitalismului in tara noastra si insista asupra cauzelor,formelor si dimensiunilor ramasitelor medievale din agricultura romaneasca,care se impleteau cu unele elemente capitaliste; in fine lucrarea sa se incheie cu Solutia problemei agrare" si Probleme agrare",respectiv cu opinii referitoare la strategia dezvoltarii eonomice autohtone pe termen lung .Dar, ce semnifica termenul de neoiobagie"?In mod special si frecvent , prin neoiobagie ,Constantin Dobrogeanu-Gherea defineste , in lucrare , componentele structurii si evolutiei sistemului agrar in perioada de dupa reforma agrara din 1864 ;ase stie ca acest sistem imbina,in sine , forme semifeudale de productie cu relatii capitaliste ,ce se aflau in plin proces de afirmare .Din lucrare reiese : in pofida unor masuri reale de modernizare a agriculturii , asa cum fusese amintita reforma ,se mentinusera ,totusi , unele vestigii ale relatiilor medievale intre propietarii de mosii si tarani;cu alte cuvinte, intreaga intocmire" agrara din ultimele decenii au numit-o neoiobagie".
Pornind de la necesitatea de a invinge greutatile economico-sociale generate de neoiobagie" si cu scopul de a depasi raminerea in urma a tarii, Dobrogeanu-Gherea a avut,in atentie preocuparile sale ,si marea chestiune a industrializarii Romaniei .In anul 1908, de exemplu, in polemica sa cu Constantin Stere,exponentul curentului poporanist, autorul Neoiobagie" a adus argumentele temeinice ale social-democratiei romane in domeniu ;el scria : Social-democratia tinde spre industrializarea tarii pentru ca un strat industrial creeaza relatii omenesti superioare statelor inapoiateIn sicietatea industriala se creeaza si conditii mai bune de lupta pentru emanciparea muncii" .Problema industrializarii era pe larg dezvoltata chiar in lucrarea Neoiobagia";astfel ,potrivit autorului ei,industrializarea era impetuos necesara si pentru ridicarea, la cote superioare, a bazei productive a agriculturii , dar si pentru creerea conditiilor in vederea lichidarii formelor semifeudale de productie; el nota ; Daca trebuie ,deci,ridicata neaparat productivitatea muncii agricole,tot asa de neaparat trebuie sa dezvoltam si toate celelalte resurse de productie ale tarii si trebuie sa devenim o tara industriala" .Marele critic si sociolog social-democrat , care era Donrogeanu-Gherea,releva , totusi, ca progresele industriei si marile concentrari urbane puteau deschide orizonturi cultural-stiintifice,nebanuite in perioadele anterioare, si ofereau conditii pentru crearea, unei culturi intinse, care oricit de multe defecte proprii ar avea , ea e , insa , cultura epocii moderne" .
Start download in 10 secunde!
|
