Rezumat referat Cunoasterea de sine
Cunoasterea de sine
1.Personalitatea
Fiecare dintre noi are un mod obisnuit de a se comporta, care poate fi reperat in diferite categorii de situatii particulare. De exemplu, in situatiile ce favorizeaza interactiunile sociale, anumite persoane au mai curand atitudini rezervate, in timp ce altele cauta contactul cu ceilalti.
Se pot deci, desprinde in ansamblul comportamentelor noastre configuratii, nuclee coerente, relativ stabile, care ne permit sa distingem indivizii intre ei. Acestea constituie personalitatea.
Dincolo de opozitia, dar mai ales de complementaritatea dintre diferitele abordari ale personalitatii, se poate spune (cf. Jean-Claude Filloux) ca personalitatea este unica, proprie unui individ (chiar daca acesta are trasaturi comune cu altii), ca ea nu este numai o suma, un tot de functii, ci o organizare, o integrare (chiar daca aceasta integrare nu se realizeaza totdeauna). in plus, personalitatea este temporala (ea este, totdeauna, aceea a unui individ care traieste istoric intr-un anume context, intr-un anume mediu) si nefiind nici stimul, nici raspuns, ea se afirma ca un stil, prin intermediul comportamentelor. Relativ stabila la adult, personalitatea este in constructie, in dezvoltare la copil.
Diversele teorii ale personalitatii incearca sa explice diferitele configuratii si coerenta lor invocand variabile motivationale, cognitive, invatarea sociala sau proprietatile biologice ale organismului.
Este clar ca studiul personalitatii (observarea, descrierea si explicarea acesteia) este o activitate ce concura (pentru sine si pentru ceilalti) la "cunoasterea de sine". Sunt posibile mai multe abordari, globale sau analitice.
2.Metodele de studiu al personalitatii
Se pot distinge doua tipuri de abordari: cele clinice si cele ce utilizeaza mijloace de observatie controlate.
Abordarea clinica isi propune sa surprinda subiectul in totalitatea si in singularitatea sa; ea este adesea definita ca studiul aprofundat al unor cazuri individuale. Chiar daca aceasta abordare este utilizata uneori, in scopuri de cercetare, intr-o perspectiva descriptiva si explicativa (cu obiective de cunoastere stiintifica), ea este mai des practicata in scopuri pragmatice, de intelegere (mai ales a dificultatilor psihologice resimtite de un individ) si de indrumare, ajutor sau consiliere, putand conduce la indicatii terapeutice.
Abordarea clinica poate face apel la forme de observatie standardizate (teste, chestionare), dar ea privilegiaza formele de observatie libera: observarea, in situatii date, a comportamentelor spontane si mai ales convorbirea (interviul).
Convorbirea clinica (interviul) nu este un chestionar oral si nu este niciodata directiva. Poate fi centrata pe teme sugerate de catre clinician (convorbire semi-directiva), dar este adesea non-directiva. in acest caz, interventiile clinicianului au drept scop doar sa faciliteze exprimarea libera a subiectului, pentru ca acesta sa produca un discurs cat mai personal si bogat posibil. Acest discurs este interpretat de clinician in timpul interviului sau la sfarsitul lui. Interpretarea este direct legata de conceptiile teoretice ale celui care o face (teorii cognitiviste, psiho-sociale, tipologice, factoriale, psihanalitice, umaniste, existentiale, sistemice etc.).
Cele de mai sus arata - fara putinta de indoiala - ca abordarea clinica a personalitatii este rezervata psihologilor. Fara cunostinte stiintifice de psihologie, fara experienta de practician in acest domeniu, fara a respecta deontologia psihologului, abordarea clinica a personalitatii tinerilor este nu numai dificila, dar si periculoasa.
Abordarile fondate pe metode de observatie controlate utilizeaza grile de observatie a comportamentului, teste, chestionare. Subiectul observat este, in general, situat intr-o serie de trasaturi ale personalitatii si este adesea descris cu ajutorul unui profil. Observarea comportamentului poate fi realizata in mediul de viata obisnuit al subiectului sau in situatii special create.
in studiul personalitatii sunt utilizate doua tipuri de teste: teste obiective si teste proiective.
Testele numite "obiective" sunt probe a caror finalitate nu este evidenta pentru cel care le trece. Poate fi vorba de probe de eficienta motorie sau cognitiva, in care psihologul este atent la modul de a se comporta al subiectului (evaluand, de exemplu, controlul impulsivitatii, reactia la reusita si la esec, rigiditatea mentala etc.).
in cazul testelor proiective, subiectul este pus in prezenta unei situatii ambigue pe care trebuie sa o interpreteze (de exemplu, sa gaseasca o semnificatie unor pete de cerneala in testul Rorscharch, sa interpreteze planse prezentand diferite scene in testul T.A.T. al lui Murray). Teoria postuleaza ca interpretarile pun in lumina personalitatea subiectului. Facand aceste interpretari, el ar proiecta tendintele profunde ale personalitatii sale: proiectare speculara (subiectul regaseste in imaginea altuia caracteristici pe care pretinde ca le are el insusi), proiectare catartica (subiectul atribuie altuia ceea ce pretinde ca nu ar avea el insusi) sau proiectare complementara (subiectul atribuie altora sentimente ce-i justifica propriile atitudini sau sentimente). Ca si in testele obiective, pentru a interpreta aceste teste psihologul face o evaluare obiectiva a raspunsurilor, dar el face si interpretari mai globale, plecand de la teorii si simbolistici inspirate, in general, din psihanaliza. Utilizarea acestor teste implica din partea psihologului o pregatire specifica.
Metoda de observatie cel mai des utilizata in studiul personalitatii este chestionarul. Subiectul este invitat sa raspunda la numeroase intrebari, care pot avea in vedere comportamentele, atitudinile, emotiile, sentimentele, interesele, valorile, motivatiile sale etc. intrebarile sunt de tip "inchis" sau "cu alegere multipla". Chestionarele permit colectarea rapida a unui mare numar de informatii (proba poate fi trecuta individual sau in grup), dar calitatea acestor informatii este departe de a fi perfecta. intrebarile sunt adesea ambigue (intr-o intrebare ca "aveti multi prieteni?", adjectivul "multi" nu are acelasi sens pentru toata lumea, iar semnificatia cuvantului "prieten" difera de la un subiect la altul). Mai mult, raspunsurile sunt introspective si adesea influentate de fenomene ca tendinta de a da raspunsuri socialmente dezirabile (dezirabilitate sociala) pentru a-si crea o imagine avantajoasa sau conformismul, care determina mai des raspunsuri pozitive (da, adevarat, de acord) decat negative (nu, fals, nu sunt de acord).
Desi usor de administrat si procesat, interpretarea chestionarelor presupune cunostinte de psihologie.
3.Descrierea personalitatii prin intermediul trasaturilor
Care sunt marile dimensiuni ale personalitatii?
Pentru a analiza structura comportamentelor noastre trebuie sa dispunem in prealabil de un esantion de comportamente. Unele teorii ale personalitatii postuleaza existenta unor dimensiuni, pe care indivizii se situeaza in principiu in mod stabil si care pot fi descrise prin cuvinte: trasaturile. Observarea, apoi descrierea indivizilor prin aceste trasaturi permite, cu ajutorul mijloacelor statistice (analiza factoriala), observarea modului cum se structureaza respectivele dimensiuni.
Exista actualmente un larg consens in a considera ca pertinenta descrierea personalitatii prin cinci mari dimensiuni (cinci mari trasaturi: "the big five") care se prezinta ca factori bipolari. Aceste cinci mari dimensiuni sau trasaturi sunt, de obicei, definite printr-unul dintre polii lor, el insusi descris prin trasaturile (de nivel inferior) cele mai tipice care il constituie (organizare ierarhica).
Aceste cinci dimensiuni sunt (cf. Costa si Mc Crae):
Extraversie: cordialitate, gregaritate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor, emotii pozitive;
Agreabilitate (a fi placut): incredere, loialitate, altruism, colaborare, modestie, atentie fata de ceilalti;
Constiinciozitate: competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita, autodisciplina, reflectie;
Instabilitate emotionala: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate, vulnerabilitate;
Deschidere: imaginatie, deschidere catre domeniile esteticului, sentimentelor, actiunii, ideilor, valorilor.
Analize factoriale ale rezultatelor unui chestionar de personalitate larg cunoscut si utilizat (cel al lui Cattell - 16 PF), care descrie personalitatea in 16 factori primari, au pus in evidenta cinci factori secundari (introversiune-extraversiune, adaptare-anxietate, emotivitate-dinamism, supunere-independenta, forta supraeului) care corespund celor cinci dimensiuni ale modelului de organizare a personalitatii in cinci trasaturi.
Cele cinci mari trasaturi sunt destul de stabile, dar stabilitatea este mai redusa la tineri.
Daca trasaturile sunt dispozitii interne care permit explicarea comportamentului in numeroase situatii, ar trebui sa regasim un anumit grad de coerenta in comportamentele oamenilor (comportamentele presupuse a tine de o aceeasi trasatura si care se manifesta in situatii diferite ar trebui sa fie puternic asociate). Or, cei care sunt agresivi pe un teren de sport nu sunt neaparat la fel si in relatiile familiale. Coerenta comportamentelor in situatii diferite este departe de a fi, totdeauna, foarte puternica, observandu-se o anume flexibilitate a comportamentelor in functie de situatie si de context. De aceea, anumite teorii critica notiunea de trasatura (conceputa ca o dispozitie interna ce permite o explicatie generala), pe care o relativizeaza, punand in evidenta interactiunile existente intre dispozitiile indivizilor si factorii situationali. Unele studii asupra anxietatii au aratat cum poate varia aceasta trasatura in functie de diferitele situatii (evaluare sociala, pericol fizic, situatii ambigue si situatii cotidiene). Aceste puncte de vedere, care considera comportamentele indivizilor ca rezultand in acelasi timp din efectul dispozitiilor interne ale subiectilor (trasaturi), din efectul situatiilor in care se afla subiectii (context) si, mai ales, din efectul interactiunii intre dispozitii si situatii - puncte de vedere calificate drept interactioniste - sunt astazi cele mai raspandite.
Start download in 10 secunde!
|
