Rezumat referat Cum sa folosim si grosierele in hrana vacilor de lapte
Cum sa folosim si grosierele in hrana vacilor de lapte
Este evident ca iarna foarte multi fermieri vor fi nevoiti sa-si hraneasca vacile chiar si pe cele cu productii mari de lapte cu furaje din categoria grosierelor adica cu paie de cereale, coceni de porumb, ciocalai, capitule de floarea soarelui sau vreji de leguminoase.
Administrate ca atare, adica nepreparate, nutreturile grosiere nu sunt consumate cu placere de animale iar valorificarea digestiva a substantelor nutritive din ratie se poate reduce cu pana la 50%. Pentru a se mari consumul de furaje grosiere si a se imbunatati efectul nutritiv al acestora este necesara adaptarea unei tehnologii de preparare a nutreturilor in functie de conditiile specifice ale fermei.
Astfel, in primul rand, trebuie sa ne gandim ca trebuie efectuata o prelucrare mecanica a acestora si deci sa ne asiguram utilajele cu care se poate executa:
maruntirea sau macinarea voluminoaselor; operatiunea se executa cu mori prevazute cu site care au orificii cu diametrul intre 2 si 15 mm in functie de calitatile materialului care urmeaza a fi macinat (in principal continutul de apa) si de granulozitatea dorita;
tocarea - pentru prepararea amestecurilor furajere unice sau pentru insilozare se pot utiliza tocatori care permit maruntirea furajelor la dimensiuni intre 10 si 60 mm. Tocarea se poate efectua direct in camp cu ajutorul combinelor de recoltat si tocat precum si cu tocatori care lucreaza in stationar;
defibrarea reprezinta un procedeu prin care se produce o tocare si o sfasiere in lungime a cocenilor de fapt o scarmanare" a acestora pentru distrugerea peliculei silicioase a tulpinilor;
zdrobirea furajelor se poate efectua in vederea maruntirii ciocalailor si a stiuletilor de porumb premergator alimentarii morilor cu ciocane sau la o administrare directa in hrana animalelor.
Nutritionistii au constatat ca in urma prelucrarii mecanice a nutreturilor grosiere consumul poate creste zilnic cu 18 - 20%, se micsoreaza timpul de ingesta si de rumegare, se reduc pierderile de energie determinate de o masticare prelungita cu 0,12-0,14 UN/kg SU si se previne si lezionarea mucoasei digestive. Prelucrarea mecanica este si o prima etapa in vederea aplicarii altor metode de preparare a grosierelor dintre care, in acest numar, ne vom ocupa de prepararea prin hidratare".
Hidratarea furajelor grosiere are ca efect inmuierea partilor dure ale acestei categorii furajere iar prin utilizarea unor solutii nutritive se obtine si o imbunatatire a calitatilor gustative, o ridicare a valorii nutritive, precum si indici superiori valorificarea digestiva, ca urmare a cresterii consumabilitatii si digestibilitatii.
Prepararea prin hidratare se poate face prin:
saramurarea nutreturilor, care consta in utilizarea unei solutii de umectare cu 1 - 2% sare. La 1000 kg furaj grosier maruntit se adauga 200 - 300 l apa in care s-au dizolvat pana la 4 - 6 kg sare. Administrarea furajelor se poate face imediat sau dupa o depozitare de 24 ore.
melasarea furajelor se efectueaza frecvent, recurgandu-se la o solutie cu 2 % melasa. Se pot pastra proportiile prezentate la procedeul anterior, adica 1000 kg grosiere se umecteaza cu 200 - 300 l apa in care s-a adaugat pana la 4 - 6 kg melasa. Datorita continutului ridicat de glucide reducatoare, melasa este utilizata in primul rand ca palatabilizant al furajelor grosiere. Administrarea in consum a furajului preparat se poate face imediat sau (mai indicat) dupa 24 de ore, timp in care se produce si o fermentatie usoara in masa acestuia.
cu produse secundare industriale rezultate din prelucrarea materiei prime agricole, respectiv borhot sau drojdie de bere lichida de la fabricile de bere, borhotul lichid de la fermentarea alcoolica a cerealelor, taitei de sfecla sau borhot de sfecla din industria zaharului, pulpa de cereale extrasa de la fabricile de amidon etc. Orientativ, amestecul furajer hidratat se realizeaza folosind la 1000 kg nutret grosier maruntit 300 -350 kg borhot in functie de posibilitatile de aprovizionare ale fermei. Preparatul furajer se poate administra imediat in consum sau mai bine dupa o pastrare de cca 24 ore, in cel de al doilea caz prepararea se realizeaza in bazine protejate de inghet a caror capacitate se calculeaza in functie de marimea efectivului avand in vedere ca intr-un metru cub se pot prepara cca 350 - 400 kg nutret. Pastrat de pe o zi pe alta in masa furajera se produce in timp si o usoara fermentatie lactica care imbunatateste calitatile gustative ale produsului. Este necesar ca bazinul in urma golirii sa se curete de resturi furajere iar de doua ori pe saptamana sa se varuiasca.
Dar noi mai stim si alte metode de preparare, paie si coceni sa fie...
Start download in 10 secunde!
|
