• Altele
• Anatomie
• Astronomie
• Biologie
• Chimie
• Contabilitate

• Diverse
• Drept
• Ecologie
• Economie
• Engleza
• Filosofie

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Germana
• Informatica
• Istorie

• Italiana
• Latina
• Logica
• Management
• Marketing
• Matematica

• Medicina
• Muzica
• Psihologie
• Religie
• Romana
• Spaniola

• Statistica
• Stiinte politice
• Turism

Religia dacilor

Religia dacilor Asupra religiei daco-geţilor, informaţiile cele mai ample le-a lăsat Herodot. "Iată in ce fel se socot ei nemuritori: credinţa lor este că ei nu mor, ci că cel care piere se duce la Zamolxis - divinitatea lor - pe care unii il cred acelaşi cu Gebeleisis . Tot in al cincilea an aruncă sorţii, şi intotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sorţul il trimit ca solie la Zamo

Iubirea si natura in lirica eminesciana

Iubirea si natura in lirica eminesciana Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Ingemanate mereu, natura si iubirea se constituie intr-o singura tema in care spatiul poetic primeste valoare filosofica si este caracterizat de emotii puternice si sentimente profunde. Desi sunt aproape insepara

La mijloc de codru

La mijloc de codru Poezia "La mijloc de codru" este o creatie lirica in care Eminescu isi exprima direct sentimentele de admiratie si incanatre fata de frumusetile padurilor in stilul poeziei populare. Padurea este animata de pasarile care ies din crangul de alunis. In poezie autorul isi exprima sentimentele de bucurie si extaz. Imaginea centrala a textului este exprimata prin balta in care se reflecta intreg cadrul natural prin enumerarea ele

Literatura romana

Literatura romana Genul epic 1.Specia basm Aleodor impărat 2.Specia schiţă Bunica de Barbu Ştefănescu Delavrancea D-l Goe de Ion Luca Caragiale 3.Specia nuvelă Două loturi de Ion Luca Caragiale Dincolo de nisipuri de Fănuş Neagu Sobieski şi romanii de Costache Negruzzi 4.Specia roman Moromeţii de Marin Preda Baltagul de Mihail Sadoveanu 5.Specia baladă Toma Alimoş Mo

Natura in operele lui Eminescu

Natura in operele lui Eminescu Ceea ce se numeste de obicei natura, adica aspecte geologice ,fauna si flora, se gaseste la Eminescu intr-un chip elementar.Nu varietatea e nota dominanta ci dimensiunea ,cantitatea.Aceasta e determinata prin puterea de a intimida constinta si a o elimina.Versurile contin numai notiunea simpla de de codru ,dar intr-o proportie colosala.Padurea noastra empirica are o durata limitata ,fiind supusa dezagregarii ,codr

Peste varfuri

Peste varfuri Cel mai mare poet roman, "Luceafarul poeziei romanesti", este autorul unei opere unice, prin profunzime, originalitate si valoare artistica. Una dintre temele poeziei eminesciene este natura si iubirea oglindita in poezii precum: ,, Fiind baiet paduri cutreieram ", ,, Seara pe deal", ,,Povestea codrului", ,,Lacul", ,, Revedere". Poezia de inspiratie folclorica este ilustrata prin creatii: ,, C

Peste varfuri de Mihai Eminescu

Peste varfuri de Mihai Eminescu Cel mai mare poet roman, "Luceafarul poeziei romanesti", este autorul unei opere unice, prin profunzime, originalitate si valoare artistica. Una dintre temele poeziei eminesciene este natura si iubirea oglindita in poezii precum: ,, Fiind baiet paduri cutreieram ", ,, Seara pe deal", ,,Povestea codrului", ,,Lacul", ,, Revedere". Poezia de inspiratie folclorica este ilustrata prin creatii: ,, Ce te legeni", ,,C

religia dacilor

religia dacilor Asupra religiei daco-geåilor, informaåiile cele mai ampe le-a lasat Herodot. "Iata in ce fel se socot ei nemuritori: credinåa lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis - divinitatea lor - pe care unii il cred acelaæi cu Gebeleisis. Tot in al cincilea an arunca soråii, æi intotdeauna pe acel dintre ei pe care cade soråul il trimit ca solie la Zamolxis, incredinåandu-i de fiecare data toate nevoile lor. Tri

RELIGIA DACILOR

RELIGIA DACILOR Asupra religiei daco-getilor, informatiile cele mai ample le-a lasat Herodot. "Iata in ce fel se socot ei nemuritori: credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis - divinitatea lor - pe care unii il cred acelasi cu Gebeleisis1. Tot in al cincilea an arunca sortii, si intotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sortul il trimit ca solie la Zamolxis, incredintandu-i de fiecare data toate nevoile lor. Tr

RELIGIA DACILOR

RELIGIA DACILOR Asupra religiei daco-geåilor, informaåiile cele mai ample le-a lasat Herodot. "Iata in ce fel se socot ei nemuritori: credinåa lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis - divinitatea lor - pe care unii il cred acelaæi cu Gebeleisis1. Tot in al cincilea an arunca soråii, æi intotdeauna pe acel dintre ei pe care cade soråul il trimit ca solie la Zamolxis, incredinåandu-i de fiecare data toate nevoile lor. Tr

• Pagina: 
• 1
• 2