Rezumat referat Cartea de la Metopolis II
Cartea de la Metopolis II
Ştefan Bănulescu, unul dintre cei mai originali prozatori contemporani, a trăit in perioada 1929-1998, s-a născut la Făcăieni, judeţul Ialomiţa, sat din Campia Bărăganului, aproape de Dunăre. A avut studii filologice şi o prestanţă vie in redacţiile revistelor Romania literară şi Luceafărul.
A publicat volumele Drum in campie (1960), Iarna bărbaţilor (1965),ale cărei ediţii ulterioare vor include şi poeme in manieră folclorică din placheta Cantece din campie (1968), Scrisori provinciale (1976), Cartea de la Metopolis - roman, primul dintr-o proiectată tetralogie- Cartea milionarului (1977).
Deşi restransă opera lui Ştefan Bănulescu, a configurat un univers memorabil. Spaţiul imaginarului e campia ca la inaintaşii Galaction,Voiculescu, Panait Istrati, şi contemporanii săi Fănuş Neagu şi Paul Georgescu.Cu vastitatea-I copleşitoare creează o anumită atmosferă: singurătatea, monotonia, toropeala care generează efecte halucinante, sugestia fantasticului amintind deopotrivă de Mircea Eliade şi de realismul magic al sud-americanilor.Proza lui Bănulescu este mimesis-imitare a realului, dar şi anamnesis- memorie, amintire a celor deja create sau scrise, imaginarul se impregnează de melancolia descendenţei, de livresc, ingăduind situarea sa intr-o a treia varstă a romanului- corinticul. (N.Manolescu-Arca lui Noe, III).
Alături de D.R.Popescu şi Fănuş Neagu, Ştefan Bănulescu creează o fornulă nouă a realismului artistic, romanul mitic, care se impune intr-un răstimp cand, abia ieşită din dogmatism, proza romanească descoperă politicul şi istoria.
Cartea de la Metopolis- este prima dintr-o serie de patru cărţi proiectate a fi reunite sub titlul Cartea milionarului , celelalte trei volume anunţate Cartea Dicomesiei, Sfarşit la Metopolis şi Epilog in oraşul Mavrocordat - nu au mai apărut, din al doilea volum publicandu-se doar o nuvelă.
Cele patru titluri trimit la reperele unei geografii fabuloase şi ale unui timp revolut, cărora Milionarul(naratorul) le-a inchinat cartea la care a lucrat intreaga viaţă.
Cartea de la Metopolis - nu se incadrează la tiparele cunoscute ale romanului, ci cuprinde o seamă de povestiri care alcătuiesc, impreună, cronica unui spaţiu mitic şi magic, al cărui centru este oraşul Metopolis- cel mai important personaj al volumului. Romanul se deschide prin sosirea, la Metopolis, a unui anume Glad, care intră in oraş dand de-a dura o roată de căruţă. Simbolismul roatei fiind atat de bogat, vom incerca să descifrăm romanul pornind de la semnificaţiile acesteia:-in unele mitologii, roata este un simbol solar, din ea născandu-se spaţiul şi timpul.
in Cartea de la Metopolis spaţiul este cel dunărean, mai precis este situat la confluenţa dintre cele două braţe Borcea şi Dunărea. in acest topos( spaţiu aparţinand mitului) mitic, sunt situate oraşele Metopolis şi Mavrocordat, satele Dicomesiei, Cetatea de Lană, Insula cailor şi Insula măcelarilor- repere pe care Milionarul le arată, cu mandrie, lui Glad, atunci cand acesta soseşte in oraşul său.
Metopolisul, a cărui istorie, spun localnicii, işi are rădăcinile in Bizanţ, agonizează lent, deşi in subsolul său se află o mare bogăţie: marmura roşie. Nişte plăci de marmoră, impodobite cu basoreliefuri bizantine(metope), au fost chiar descoperite in preajma aşezării, fapt care I-a dat şi numele : Metopolis = oraşul metopelor.
Singura activitate care se mai desfăşoară in această urbe, este negoţul cu ani; in virtutea acestuia, indivizi ca Bazacopol sau Havaet cumpără, odată cu proprietăţile ridicate pe statuile de marmoră, şi anii care le-au mai rămas bătranilor proprietari, plătindu-I in rate mizere.
De cealaltă parte, satele Dicomesiei, aflate intr-o campie mănoasă şi intinsă, infloresc şi atrag pană şi pomii (oamenii buni de muncă şi tineri) care părăsesc Metopolisul, căutandu-şi un alt spaţiu vital, chiar şi salcamii( arbori sacri) sunt luaţi cu rădăcini cu tot, de către dicomesieni, despuind Metopolisul de atributele sfinţeniei.
Crescători de cai din tată-n fiu , dicomesienii işi aleg miresele in cadrul unor intreceri, ritualuri păstrate din vechime, fetele care privesc spectacolul alergărilor de cai (din ziua de Bobotează) fiind răpite şi integrate in noul neam. De altfel, cailor le-a fost şi dăruită insula care le poartă numele şi unde ei trăiesc in sălbăticie, ca in vremurile preistorice.
Timpul romanului pare a fi secolul al XX-lea, dar şi acesta greu de fixat, fiind caracterizat drept timp trecut neincheiat sau viitor al trecutului.
intorcandu-ne la primul simbol al romanului, roata mai poate simboliza viaţa şi moartea . Milionarul este cel care povesteşte vieţile celorlalte personaje, mai intai fiecare personaj are un nume- poreclă, ascunzand esenţa sub o mască: Iapa Roşie, Constantin I Pierdutul, Filip Umilitul, Topometristul, Generalul Marosin, ş.a.m.d. , pană şi fostul puşcăriaş Glad(care işi procură nişte haine militare) primeşte numele de Generalul Glad. Cea mai frumoasă poreclă o are Milionarul, numit aşa nu pentru averea lui inexistentă, ci pentru bogăţia şi risipa de minte şi de fantezie pe care le cheltuieşte in folosul inţelegerii oamenilor şi lucrurilor.
Start download in 10 secunde!
|
