Rezumat referat Canepa (Cannabis sativa L)-o importanta planta tehnica
Canepa (Cannabis sativa L)-o importanta planta tehnica
Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate in tara noastra (peste 2000 de ani), fiind utilizata in principal pentru obtinerea de fibre folosite la confectionarea de imbracaminte. Tulpinile de canepa din populatiile locale si canepa salbatica contin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. Continutul de fibre in tulpini este influentat de soi, conditiile tehnologice si pedoclimatice. Fibrele au o serie de insusiri deosebit de valoroase la rezistenta (la tractiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastica si plastica), capacitate de filare, lungime mai mare decat fibrele de sisal, iuta, manila sau bumbac, care le fac utilizabile intr-o serie de domenii: in industria textila, in industria manufacturiera, in industria automobilelor.
Semintele de canepa contin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloza si 2,5-6,8% cenusa. Datorita acestei compozitii, semintele de canepa pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct in alimentatie si la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizeaza pentru obtinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, sapunului si a panzelor ceruite. Samanta se utilizeaza pe scara larga, direct sau in furaje concentrate, in hrana pasarilor (in special in hrana unor pasari exotice: papagali, canari, pauni, etc.).
Turtele ramase de la extragerea uleiului se utilizeaza singure sau in nutreturi concentrate pentru hrana pasarilor, viteilor, cailor, oilor, pestilor, etc. - 600 g turte de canepa echivaleaza ca valoare nutritiva cu 1000 g boabe de cereale. in hrana vacilor gestante, turtele de canepa trebuie folosite cu restrictie, deoarece provoaca avorturi.
Lemnul de canepa reprezinta cca 55% din greutatea tulpinii si contine peste 50% celuloza. Puzderia rezultata de la extragerea fibrelor sau planta intreaga, se utilizeaza pentru obtinerea de: hartie, placi aglomerate - fonoizolatoare, pentru industria mobilei, matase artificiala, puf pentru izolare fonica intre placile de rigips.
Pleava rezultata in culturile pentru samanta este un ingrasamant deosebit de valoros: 10 t pleava de canepa echivaleaza cu 40 t gunoi de grajd.
Frunzele si inflorescentele se utilizeaza in medicina.
CĀNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVA iN ROMĀNIA!
Actiunea narcotica este data de substantele produse de perisorii secretosi aflati pe suprafata frunzelor din inflorescente, pe invelisul florilor si pe bracteele care invelesc samanta. Continutul in substante cu actiune narcotica si halucinogena difera foarte mult de la specie la specie. Cel mai ridicat continut in astfel de substante se gaseste in CĀNEPA INDIANA - Cannabis indica, ce cele doua forme ale sale: C. indica - subnarcotica si C. indica - narcotica. Aceasta specie se gaseste cultivata si necultivata in: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat si Mijlociu. Se caracterizeaza prin talie scunda, 1-1,5 m, puternic ramificata, frunze cu foliole inguste si seminte mari.
Canepa pentru fibre si in special Cannabis sativa L. Culta var. italica, din care fac parte si soiurile cultivate in Romania si, in general, in Europa, au un continut scazut in substante narcotice si halucinogene (in cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Aceasta canepa este formata si utilizata special pentru producerea de fibre. Se caracterizeaza prin plante cu talia inalta, 2,0-5,0 m, neramificata, frunze cu foliole mari, late si lungi, inflorescente semicompacte si scurte (in special la plantele femele). Acest tip de canepa se gaseste in Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franta si Romania.
in grupul de substante secretate de canepa, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul - constituente ale subsantei din hasis si marijuana. Planta de canepa, in special cea indiana, are capacitatea biosintetica de a produce din acidul canabigerolic - acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) si acid canabinolic (ACNB).
Acidul ACBD si ATHC predomina in plante pana la inflorire, dupa care se transforma in CBD, CNB si THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca aceasta transformare sa aiba loc in perioada de inflorire, este nevoie de o temperatura medie zilnica de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai in climatele calde ale globului si mai putin in conditiile Europei si ale Romaniei. Ceea ce trebuie stiut este faptul ca spre sfarsitul perioadei de vegetatie, prin uscare o parte din THC se transforma in cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC in CNB are loc si in rendzina secretata de perisorii aflati pe inflorescenta plantei femele, ceea ce reduce foarte mult actiunea narcotica a acestuia.
in ceea ce priveste substantele narcotice in perioada de vegetatie, in planta de canepa au loc doua procese: transformarea ACBD in THC si transformarea THC in CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina si temperatura ridicata. Al doilea proces se desfasoara in cadrul transformarilor din planta in perioada de maturizare.
Substantele de mai sus sunt prezente la toate speciile de canepa cunoscute la aceasta data. Continutul cel mai ridicat in astfel de substante se gaseste in speciile de canepa indiana (Cannabis indica), canepa chinezeasca (Cannabis sinensis), canepa salbatica (Cannabis sativa ssp. spontane, inalta de 0,5-1,5 m si puternic ramificata). Canepa cultivata pentru fibre (Cannabis sativa) are un continut scazut in astfel de substante.
Start download in 10 secunde!
|
