Rezumat referat Biologia,profilaxia si terapia bolilor speciilor floricole cultivate in spatii protejate
Biologia,profilaxia si terapia bolilor speciilor floricole cultivate in spatii protejate
in zilele noastre este tot mai puternica dorinta de a se realiza o legatura mai stransa intre om si natura , fapt constatat mai cu seama de locuitorii mediului urban .Una din posibilitatile de creare a acestei legaturi este decorarea caminului cu plante si flori . Aceasta indeletnicire nu este doar o petrecere placuta a timpului ci este si o preocupare serioasa de cultivare a acestor plante datorita cerintelor sporite de piata .
Plantele de interior sunt foarte variate ca forma , culoare , dimensiune si se deosebesc prin cerintele fiecareia in pare in cea ce priveste lumina , umiditatea si nevoia de substante nutritive . De asemenea si inmultirea si sensibilitatea plantelor fata de boli si daunatori este foarte variata.
Tematica vasta a bolilor speciilor floricole cultivate in sere si apartamente se datoreaza numarului mare si variat de plante cultivate .
in cele ce urmeaza voi prezenta biologia ,profilaxia si terapia celor mai frecvente boli intalnite la plantele floricole cel mai des cultivate in sere si apartamente .
FAINARILE
Fainarile sunt boli produse de ciupercile Ersiphales (Ascomycotina ). Se recunosc dupa petele albicioase , pasloase , apoi prafoase , ceea ce da organelor plantelor aspectul ca ar fi pudrate cu faina . De fapt pasla reprezinta corpul sau miceliul ciupercii ,iar faina este formata din fructele asexuate ale ciupercii - conidiofori cu conidii sau oidii ( organele care raspandesc boala in vegetatie ). in pasla miceliana , care poate indeplinii si functia de rezistenta peste iarna cu ochiul liber , se observa puncte brune - negricioase - periteciile cu asce si ascospori (fructe sexuate ), ce indeplinesc si functia de rezistenta . Datorita atacului, plantele sunt stanjenite sau oprite in crestere si dezvoltare .
Fainarea trandafirului ( Sphaerotheca pannosa var. rosae )este cea mai frecventa boala care se manifesta in culturile de trandafir din camp si spatii protejate (sere , solarii). Simptomatologie pe ambele fete ale frunzelor apar pete de forma neregulata si culoare albicioasa cu aspect pulverulent , ca urmare a formarii conidioforilor si conidiilor . Pe masura ce boala evolueaza , petele acopera partial sau total limbul frunzelor ,care se ingalbenesc se brunifica ,se usuca si cad . Cand atacul este puternic , boboci atacati nu se mai deschid .
Profilaxie si terapie .
Lastarii puternic afectati se indeparteaza si se distrug prin ardere . in spatiile protejate se vor efectua aerisiri frecvente pentru diminuarea umiditatii atmosferice . Soiurile Fairy, Frühlingsgold, Dortmund , Kazanlyk, Mme Leon Guinotte si Portland prezinta o rezistenta inalta la Sphaerotheca pannosa var. rosae , astfel incat pot fi utilizate ca genitori de rezistenta . in timpul perioadei de vegetatie , la toate soiurile sunt necesare tratamente cu fungicide . Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu produsele Nimrod 0,1%,Afugan 0,06%, Benlate 0,1% ,Fundazol 0,1% , Metoden 0,1%, Bazistin 0,05-0,1%, Derosal 0,1%, Plondrel 0,05% , Persulon 0,1%, Morestan 0,05%, karathane 0,1%, Meltatox 0,25% , Kumulan 0,3% sau sulf muiabil 0,3%. Tratamentele cu fungicide de contact se repeta la 7- 10 zile , iar cele cu fungicide sistemice la 10 - 14 zile . in suspensiile de stropit se adauga aracet 0,2%.
in Canada si Columbia au fost semnalate forme rezistente ale agentului patogen la benomil ( Benlate , Fundazol ) ,care sunt de regula rezistente si la tiofanat metil (Topsin -M , Metoden )si carbendazin (derosal , Bavistin). Pentru prevenirea acestui fenomen se vor alterna fungicidele de contact cu cele sistemice cu baza chimica diferita .
Fainarea crizantemelor (Oidium Chrisanthemi ),se manifesta pe ambele fete ale frunzelor si pe tulpini .
Pe organele susceptibile apar zone acoperite cu un praf albicios cu aspect pulverulent . in timpul perioadei de vegetatie agentul patogen se raspandeste prin intermediul conidiilor antrenate de curentii de aer. Atacul este favorizat de temperaturi de peste 200C lipsa de aerisire a serelor si excesul de ingrasamintelor cu azot .
Pentru combaterea agentului patogen in perioada vegetatiei se pot aplica tratamente cu sulf muiabil 0,45, Karathane 0,1% ,Morestan 0,05%
Meltatox 0,2%-0,25% Nimrod 0,055- 0,15 sau Saprol 0,1%. Tratamentele cu fungicide de contact se repeta la 7- 10 zile , iar cele cu fungicide sistemice (Nimrod , Saprol )la 10 - 14 zile .
Fainarea Begoniei ( Oidium Begoniae )La noi in tara a fost observata in anul 1965 ( Savulescu O. si Tudosescu 1968 ).
Simptomatologie . Atacul se manifesta pe frunze , tulpini , pe muguri florali si flori . Odata cu formarea conidioforilor si conidiilor petele capata un aspect pulverulent . in dreptul petelor , tesuturile se ingalbenesc se necrozeaza si se usuca , iar frunzele puternic atacate se desprind si cad .
Masuri de prevenire si combatere .Masuri de igiena a culturii , distrugerea frunzelor atacate limiteaza extinderea atacului la plantele sanatoase . Pentru combaterea boli la soiurile sensibile sunt necesare tratamente foliare cu fungicide de contact sau sistemice .
Din clasa plantelor cultivate in spatii protejate , mai sunt atacate de bolile de fainare urmatoarele plante :
Cineraria atacata de Oidium cinerariae
Petunia atacata de Sphaerotheca furiginea
Salvie atacata de Eriysiphe salviae
Verbina atacata de Sphaerotheca verbanae
Panselute atacate de Erysiphe communis f.spec.violarum
Simptomatologia , profilaxia si terapia la aceste plante este asemanatoare cu cu cea a plantelor prezentate mai sus .
FUZARIOZELE
Speciile de ciuperci din genul Fusarium care cauzeaza aceste boli au miceliul localizat in interiorul vaselor conducatoare (tracheomicoze ) unde produc toxine si substante vascoase rezultate din degradarea enzimatica a peretilor vaselor de catre ciuperci , producandu-se astfel obturarea sau astuparea vaselor conducatoare , defapt ofilirea . Din interiorul vaselor conducatoare ciupercile cu ajutorul enzimelor distrug celulele dinspre interior sre exteriorul plantelor moarte , unde fructifica caracteristic prin sporidochii - aglomerari miceliene pe care se diferentieaza conidiofori cu conidii mici (microconidii) si mari (macroconidii ) care sunt fusiforme si septate (cornulete ) . Speciile de ciuperci din genul fusarium sunt parazite facultativ , adica in lipsa plantei gazda se dezvolta saprofit pe resturile vegetale ; rezista sub forma de miceliu in resturile vegetale , in semintele infectate si prin camidiospori . Dupa o cultura fuzariata se poate reveni cu planta respectiva dupa 5 ani .
Fuzarioza sau ofilirea garoafelor (fusarium oxysporum ) este cea mai frecventa boala a culturilor de garoafe .
Simptomatologie .Plantele pot fi atacate in toate stadiile de dezvoltare . Plantele tinere au tendinta sase curbeze intr-o parte .Culoarea verde intens a frunzelor si tulpinii se schimba la inceput in verde ceschis spre cenusiu si apoi in galben pal.in sectiuni longitudinale prin tulpina se observa brunificarea peretilor vaselor conducatoare , tipica tracheomicozelor Brunificarea se extinde treptat din partea bazala spre varful plantelor.
Masuri de prevenire si combatere .Prevenirea si combaterea eficienta a fuzariozei se poate realiza numai pin aplicarea unui complex de masuri . Dezinfectia termica si chimica a solului nu da intotdeauna rezultatele scontate pentru ca ciuperca de fusarium oxysporum poate supravietui in sol pana la adancimea de 80 cm . Substratul de inradacinare a butasilor se trateaza chimic cu Benzimidazoli 0,05% sau cu Dodine(Carpene, Syllit , Venturol ) - 0,1% , 4 l suspensie la mp . in vegetatie , la soiurile sensibile si tolerante , preventiv se fac tratamente la sol cu Benzimidasili 0,1- 0,2% - Benlate , Derosal , Dithane ,Vondozeb s.a. , in amestec cu Ditocarbonati 0,2- 0,3% suspensie /mp. , al doilea si al treilea in primele 1-3 luni (la interval de 12 zile ) iar in perioada mai - octombrie tratamentele se fac lunar si in restul anului in interval de 2-3 luni . Rezultate bune in combatere au dat si fungicidul Nirage F - 0,5%.
Start download in 10 secunde!
|
