Rezumat referat Autorizarea,reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor in Romania in anul 1998
Autorizarea,reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor in Romania in anul 1998
In ultimii ani sectorul bancar romanesc s-a dezvoltat rapid, numarul bancilor crescand de la 8 banci existente la data intrarii in viguare a Legii nr 33/1991, la 36 banci persoane juridice romane (inclusiv CEC, Credit Bank, Banca Dacia Felix) si 9 sucursale ale unor banci straine la finele anului 1998. In cadrul bancilor, 6 sunt cu capital majoritar de stat(BCR, Banca Agricola, Bancorex, BRD, Banc Post, Eximbank) si 29 au capital privat strain si/sau roman. CEC- ul inclus in categoria bancilor, ocupa o pozitie speciala in cadrul sistemului bancar romanesc, fiind singura entitate bancara cu capital integral de stat supusa dispozitiilor unei legi proprii.
Sistemul bancar romanesc s-a caracterizat si in 1998 prin concentrare si segmentare. Desi numarul institutiilor bancare a crescut de circa 7 ori din 1991 pana in 1998, piata bancara autohtona era inca dominata ,in decembrie 1998, de 4 banci mari cu capital majoritar de stat(BCR, Banca Agricola, Bancorex, BRD,CEC). Cele 4 banci detineau 62% din totalul activelor sistemului bancar iar CEC 9,8%, ocupand din acest punct de vedere, a treia pozitie pe piata bancara. Pozitia dominanta a celor 5 banci in cadrul sistemului bancar romanesc este dovedita si de faptul ca, la sfarsitul anului 1998 acestea detineau 56% din capitalul social varsat si 72,3% din depozite.
Banca nationala agreeaza , in cadrul legal existent, infiintarea de sucursale si filiale ale unor prestigioase banci straine, acestea avand un rol important in extinderea gamei de servicii bancare si in imbunatatirea calitatii lor. Cotele individuale de piata detinute in 1998 de sucursalele bancilor straine s-au situat intre 2,71%(ING BANK), si 0,13% (National Bank of Greece). Totodata, prin majorarea rapida a cotei lor de piata, aceste banci intensifica concurenta, obligand bancile autohtone sa-si sporeasca eficienta. Bancile cu capital privat autohton si strain detin un segment de piata de 21,7%, fiind orientate in principal, spre finantarea societatilor comerciale private.
Segmentarea pietei bancare ramane pronuntata. Principalele banci cu capital de stat, desi prezinta inca un grad ridicat de specializare, provenit din orientarea sectoriala anterioara a activitatii lor, au cunoscut o erodare a pozitiilor lor monopoliste, inclusiv ca urmare a eforturilor lor de diversificare a portofoliilor proprii. Bancile cu capital majoritar de stat au fost angajate ,in special, in finantarea sectorului de stat, iar bancile private cu capital romanesc au avut tendinta de a se concentra asupra imprumuturilor catre agentii economici privati, in timp ce bancile straine s-au implicat, in principal, in finantarea marilor societati straine prezente in Romania. O schimbare favorabila o reprezinta, in acest context, ponderea dominanta a sectorului privat in totalul creditului neguvernamental inregistrata incepand cu ultimul trimestru al anului 1997.
In ultimii ani mentinerea distorsiunilor din sectorul real ,fluctualtiile ratelor dobanzilor , ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut.
Nivelul de solvabilitate al bancilor romanesti a scazut in cursul anului 1998 de la 13,6 % la 12,5% pe ansamblul sistemului bancar, dar se situeaza peste nivelul minim indicat de organismele internationale pentru tarile in tranzitie (care este de 12%) si majoritatea bancilor au atins o rata de adecvare a capitalului superioara nivelului minim(8%) prevazut de normele Bancii Nationale. Se poate afirma ca reglementarea privind indicele de solvabilitate a stimulat bancile sa-si imbunatateasca situatia financiara prin modificarea structurii activelor, in sensul majorarii elementelor de activ cu grad redus de risc (in special plasamente in titluri de stat). Din a doua jumatate a anului 1999 vor intra in aplicare Normele Bancare Nationale a Romaniei nr 8/1999 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%.
Lichidarea curenta a inregistrat o evolutie negativa, exprimata prin scaderea nivelului acestui indicator de la 101,1% in 1997 la 94,8% in 1998. Nici indicatorii de apreciere a rentabilitatii nu au inregistrat o evolutie mai buna. Astfel, rentabilitatea capitalurilor proprii si eficinenta utilizarii activelor au scazut in 1998 comparativ cu 1997 de la 75,1% la 30,7%, respectiv de la 8,2% la 3,8%.
Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale, care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore, atat la nivel microeconomic cat si macroeconomic. Problemele structurale din sectorul real au avut un impact negativ asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor , in deosebi al acelora expuse sectorial. Este cazul Bancorex si Bancii Agricole care in anii anteriori au creditat, inclusiv in baza unor acte normative, intreprinderi din sectorul energetic si agricultura, indiferent de situatia economica si financiara a acestor unitati. In acest context economic defavorabil care a contribuit in mare masura la deteriorarea continua a caliatii portofoliului de credite, majoritatea bancilor au clasificat cu mai multa exigenta creditele in categorii de risc indoielnic si pierdere; ponderea provizioanelor constituie pentru aceste categorii de credite in totalul provizioanelor a crescut an de an, ajungand la 98% la sfarsitul anului 1998.
Situatiile mentionate anterior au condus , printre altele, la existenta unui nivel ridicat al creditelor neperformante in sistemul bancar romanesc (de peste 54% din total, la 31/12/1998). In categoria imprumuturilor neperformante au fost incluse creditele acordate clientilor, calsificate in categoriile indoielnic si pierdere,potrivit reglementarilor de prudenta bancara in viguare, fara insa a fi luate in considerare garantiile si colateralele constituite pentru acoperirea riscului de credit. Tinand seama de valoarea garantiilor si colateralelor, ponderea creditelor nepreformante si a dobanzilor aferente negarantate, la 31 decembrie 1998, este de 28,4% din portofoliul totala al creditelor acordate.
Eforturile depuse de banci , atat pe linia acoperirii cu provizioane specifice de risc a creditelor nepreformante, in sold la 31/12/1998 cat si a clasificarii cu mai multe exigenta a creditelor acordate in anii precendenti si provizionarea lor corespunzatoare, sunt evidentiate de evolutia ratei de crestere a provizioanelor specifice de risc constituie 169,5%, care a devansat pe cea a creditelor acordate 153%. Ca urmare, la sfarsitul anului 1998 ponderea provizioanelor specifice de risc constituite in totalul creditelor acordate si dobanzilor neincasate aferente acestora a fost de 20,2%, comparativ cu nivelul de 18,2% si 9,3% inregistrat in anul 1997 si respectiv 1996.
Cadrul reglemtarilor de prudenta bancara in viguare in Romania solicita provizioane numai fata de riscul de credit, ne fiind reglementat corespunzator modul de acoperire a celorlalte tipuri de risc. Situatia clarificarii creditelor si constituirii provizioanelor specifice de risc arata ca la 31/12/1998 , bancile aveau constituite provizioane specifice de risc in valoare de 12391,6 miliarde lei fata de un necesar de 17183 miliarde lei. Altfel spus, deficitul de provizionare prezinta o usoara crestere de la 26,9% la sfarsitul anului 1997, la 27,9% la sfarsitul anului 1998. Deficitul de provizionare se localizeaza in cea mai mare parte la bancile problema.
Potrivit datelor din bilamntul contabil la 31/12/1998, bancile au calculat si platit la bugetul statului un impozit pe profit in suma de 2037 miliarde lei, din care bancile persoane juridice romane, suma de 1792,9 miliarde lei, iar sucursalele bancilor straine suma de 244,1 miliarde lei. Din calculul rezultatului brut inregistrat la sfrasitul anului 1998, in functie de veniturile incasate si cheltuielile efective rezulata ca pe ansamblu, cele 34 de banci persoane juridice romane au inregistrat un profit efectiv in suma de 1754,4 miliarde lei, fata de 2297,1 miliarde lei reprezentand profitul brut inregistrat in bilanturile contabile. Este de remarcat insa ca, in anul 1998 cresterea ponderii veniturilor din dobanzi de incasat in total venituri, cat si modificarea metodologiei de determinare a profitului impozabil- in sensul neinfluentarii acestuia cu rata inflatiei- au avut un impact negativ major asupra lichiditatii bancilor si au contribuit, in continuare,la o decapitalizare reala a acestora.
A.Autorizarea si reglementarea bancilor
In cursul anului 1998, BNR a continuat sa duca o politica prudenta in domeniul autorizarii de noi banci, punand un accent deosebit pe latura calitativa a acestui proces, in sensul autorizarii unui numar relativ mic de banci, dar care sa intruneasca exigentele de soliditate financiara si de conducere cerute de specificul activitatii si de conditiile concurentiale de pe piata bancara. Astfel,au fost autorizate trei banci, persoane juridice romane - cu capiatla integral strain- si o sucursala a unei banci straine.
Incepand cu anul 1993 BNR a decurajat participarea regiilor autonome si asocietatilor comerciale cu capiatal de stat la constituirea capitalului unei banci, iar in 1995 a impus restrictii in acest sens. Drept consecinta, aceste entitati pot deveni actionari la banci numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele trei conditii:
1.Sa nu fi beneficiat de subventii de la bugetul de stat in ultimii trei ani;
2.Paricipatia la capitalul social al banci sa fie de cel mult 2 %;
3.Suma participatiilor de capital ale acestor entitati sa nu depaseasca 10 % din capitalul social al bancii respective.
Adoptarea acestor reglementari a descurajat acordarea de "imprumuturi legate" (ce constituie unul din principalele motive ale detriorarii grave a situatiei financiare ale bancilor Dacia Felix, Credit Bank, Columna) si a intarit gestiunea bancilor.
B.Deschiderea sectorului bancar romanesc
Procedura de autorizare a bancilor de catre Banca Nationala a Romaniei a fost adaptata treptat in ultimii ani , standardelor europene in materie. Ca o caracteristica generala , se poate spune ca procedurile de autorizare ale BNR sunt liberale. Ele uramresc sa evite intrarea unor banci slabe in sistemul bancar romanesc, dar in acelasi timp au in vedere sa nu fie stanjenita concurenta.
Un obiectiv al reformei bancare il constituie obtinerea unei eficiente mai ridicate, in care scop reglementarile prudentiale au fost orinetate catre incurajarea competitiei in sistemul bancar. Cresterea eficientei implica si o reducerea a ecartului dintre ratele dobanzilor active si cele pasive practicate de banci (in 1998 acesta s-a situat la nivelul de 6-15 puncte procentuale, comparativ cu cel din tarile dezvoltate, care se situeaza intre 2-3 puincte procentuale). Reglementarea bancara nu trebuie sa urmareasca reducerea marjei de intermediere prin afectarea rentabilitatii bancare intrucat acesta ar avea efecte coontraproductive.In consecinta este necesar sa se urmaresca reducerea costurilor fixe ale intermedierii bancare si in acest domeniu se pot obtine progrese numai atunci cand cadrul de reglementare promoveaza si stimuleaza concurenta. De ceea, BNR ,ca autoritate de reglementare, a promovat sistemul bancilor de tip universal (pe langa dispersia riscurilor, acest sistem conduce la economii de costuri si a la o mai buna eficienta a aparatului financiar) si deschiderea sistemului bancar.
Deschiderea sectorului bancar fata de bancile straine s-a produs inca de la inceputul procesului de reforma, cand bancilor straine li s-a asigurat accesul liber pe piata bancar romaneasca, in conditiile indeplinirii cerintelor de autorizare. In conformitate cu legislatia romaneasca, o banca straina poate desfasura opertiuni bancare in Romania prin una din uramatoarele modalitati:
1.Infiintarea unei filiale, persoana juridica romana;
2.Deschiderea unei sucursale;
3.Infiintarea unei banci consortiale cu parteneri locali si straini;
4.Preluarea controlului unei banci cu capital romanesc.
Pana in prezent intrarea bancilor straine in Romania s-a realizat aproape in exclusivitate prin intermediul primelor trei metode, pentru ca, incepand cu primul trimestru al anului 1999 , in contextul procesului de privatizare bancara recent demarat, sa fie utilizata cea de a patra metoda (in cazul BRD si Banc Post).
Reglementarea in domeniul supravegherii prudentiale s-a impus ca o necesitate in vederea asigurarii unui sistem bancar care, prin nivelul capitalizarii , calitatea actionariatului si a administratorilor, capacitatea de a acoperi riscurile specifice activitatii bancare sa nu pericliteze stabilitatea sectorului financiar-bancar din Romania. In acest sens, in elaborarea reglementarilor de prudenta bancara s-au urmarit alinierea acestora la standardele internationale in materie (bazate pe principiile stabilite de Comitelul de la Basel si de UE.) privind supravegherea bancara, corespunzator specificului si cadrului economico-financiar caracteristice tarii noastre.
Obiectivul central al activitatii de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a bancilor il constituie realizarea stabilitatii si viabilitatii intregului sistem bancar prin stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara si urmarirea respectarii cu strictete a acestora, precum si prin asigurarea eleiminarii din sistem a bancilor neviabile. Prin urmare, rolul supravegherii prudentiale a bancilor este acela de a preveni riscul sistemic, avandu-se insa in vedere respectarea autonomiei fiecarei banci in organizarea si desfasurarea activitatii sale pe baze concurentiale.
Problemele fundamentale ce stau in atentia sectorului bancar privesc atat dezvoltarea si cresterea eficientei acestuia cat si restructurarea si solutionarea portofoliului de credite neperformante, care continua sa inregistreze niveluri ridicate. Aceasta presupune din partea BNR o abordare strategica a problemelor sistemului bancar care s-a concretizat, pana in prezent, in consolidarea sistemului printr-o politica prudenta de autorizare de noi banci, in asistenta acordata la privatizarea a doua banci cu capital de stat(BRD,Banc Post), participarea la restructurarea altor doua (Banca Agricola, Bancorex), instituirea unui regim sever de supraveghere sau retragerea autorizatiilor de functionare unor banci aflate in incapacitate de plata(Credit Bank, Banca Dacia Felix).
Start download in 10 secunde!
|
