Rezumat referat Aplicatii informatice in serviciul functiei juridice, informatica juridica de reglare sociala
Aplicatii informatice in serviciul functiei juridice,informatica juridica de reglare sociala
Functia de reglare sociala care apartine dreptului, se manifesta prin texte ce urmeaza a fi elaborate, pe de-o parte, si aplicarea acestora si urmarirea efectelor aplicarii lor in societate, pe de alta parte, activitati ce pot implica informatica.
a)Elaborarea regulii de drept
Realizarile si mai ales experientele in curs (in special in S.U.A., Canada, Franta etc.) demonstreaza implicarea semnificativa a informaticii in elaborarea legislativa sau reglementara.
Efectele importante ale interventiei informaticii in elaborarea regulii de drept sunt urmatoarele:
Favorizeaza o mai buna cunoastere a arsenalului legislativ sau de reglementare prin contributii semnificative la inventarul analitic al textelor, la codificarea, distribuirea si publicarea lor.
Ajuta la mai buna cuprindere a regulilor prin analiza sistematica a arsenalului legislativ si a evolutiei acestuia si, mai general, prin cresterea performantelor cercetarii juridice informatizate.
Ajuta la cresterea coeficientei interne si la o mai buna armonizare a textelor (depistand greselile si incoerentele logice si sugerand, de exemplu, clauzele de abrogare sau derogare).
Permite elaborarea de texte mai bine adaptate mediului social si economic pe care dreptul il guverneaza.
Asigura o mai buna cunoastere stiintifica a faptelor sociale si aceasta face posibila crearea de modele matematice reprezentative ale realitatii sociale. Pregatirea stiintifica a deciziilor presupune aplicatii ale cercetarii operationale juridice care conduc la realizarea de modele tehnice complexe.
Contribuie la stabilitatea dreptului (prin calitatea normelor elaborate) si la adaptarea sa (prin luarea in considerare mai rapida a evolutiilor depistate de modele ce recompun logico-informatic realitatea).
b)Aplicarea regulilor de drept
Justitia are ca sarcina acest aspect al functiei juridice in care informatica este implicata profund prin gestiunea automata a administrarii judiciare, cunoasterea persoanelor si fenomenelor judiciare, favorizand astfel un exercitiu eficient al functiei jurisdictionale.
imbunatatirile gestiunii, fara a fi neglijate, sunt transpuneri in administratia judecatoreasca a contributiilor cunoscute de informatica de gestiune; ele se refera atat la structura, la functionarea si documentarea organelor centrale ale justitiei, precum si a jurisdictiei lor.
Dezvoltarea prin informatica a fisierelor publice noi sau modernizate (stare civila, cazier judiciar, conducatori auto etc.) si a statisticilor judiciare (asupra activitatii jurisdictionale, de exemplu) permit clarificarea justitiei asupra ei insasi, dar si asupra mediului sau social sau asupra indivizilor cu care s-a confruntat.
Asupra unor ansambluri de date se dezvolta cercetarea judiciara aprofundata si diversificata (sociologia si chiar psihologia judiciara, de exemplu). in fine, in etapa procesului propriu-zis, informatica amelioreaza conditiile generale de munca ale functionarului de justitie prin gestiunea cabinetelor, redactarea actelor, pregatirea directa a procesului, uneori chiar prin evaluarea sanselor de succes.
Magistratul poate beneficia de aceste contributii informatice prin ajutorul dat judecatorului in elaborarea deciziei. Se pune chiar problema calculatorului-judecator care acopera diferite aspecte posibile ale inlocuirii judecatorului cu calculatorul.
Clasamentul si confruntarea logica a dovezilor sau marturiilor, cercetarea coerentei juridice sau practice in actiunea de judecata si emiterea deciziei sunt realizate astazi prin aplicatii informatice care, oricat de complexe ar parea, fac obiectul studiilor sau chiar al realizarilor suscitand din ce in ce mai putine polemici.
Problema esentiala ramane aceea a luarii deciziei propriu-zise, iar intrebarea fundamentala este daca un sistem informatic poate sa faca dreptate.
Pentru unii, odata depasite reactiile posibile, apare ca, tehnic, informatica poate sa vizeze tot atat de bine anumite decizii de justitie sau administrative, astazi automatizate complet, cu conditia ca textele de baza si datele de fapt ale procesului deciziei jurisdictionale sa fie suficient de precise pentru a nu lasa loc nici unei interpretari: este vorba de procese obiective (putand fi supuse unei automatizari avansate), in opozitie cu litigiile cu un grad mai ridicat de subiectivitate in care interpretarea sau aprecierea judecatorului sunt decisive. Pentru alti analisti, aceasta distinctie este nerealista si moral condamnabila.
Justitia penala se distinge de ansamblul sistemului judiciar in masura in care informatica poate sa joace un rol crescut si facand mai eficace circuitele de informatica penala intre diferiti intervenienti, ajutand puternic munca politiei judiciare si chiar ameliorand prevenirea si pedepsirea delincventei (datorita rezultatelor obtinute prin informatizarea cercetarii criminologice si penitenciare).
Start download in 10 secunde!
|
