• Altele
• Anatomie
• Astronomie
• Biologie
• Chimie
• Contabilitate

• Diverse
• Drept
• Ecologie
• Economie
• Engleza
• Filosofie

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Germana
• Informatica
• Istorie

• Italiana
• Latina
• Logica
• Management
• Marketing
• Matematica

• Medicina
• Muzica
• Psihologie
• Religie
• Romana
• Spaniola

• Statistica
• Stiinte politice
• Turism

Rezumat referat 500 de ani de la trecerea in lumea celor drepti

Cel mai glorios Domnitor al poporului nostru, a fost Domn al Moldovei in perioada 1457-1504. Cind s-a urcat pe tron, Ştefan a găsit ţara pustiită şi sărăcită, in special de invaziile a numeroase oşti străine, dar şi răvăşită de haos şi incertitudine, animozităţi interne, crime şi trădări. in 47 de ani de domnie a reuşit cu tact, insă uneori şi cu cruzime, să instaureze in ţară ordinea şi statornicia.
A fost un foarte bun gospodar, un iscusit diplomat, talentat conducător de oşti şi un desăvirşit strateg, impunind Moldova ca o forţă insemnată in spaţiul Europei centrale şi de sud-est. Cetăţile, palatele şi curţile domneşti, bisericile şi mănăstirile, cronicile, scrierile bisericeşti, numeroase obiecte de artă rămase din acea epocă fac dovadă că Moldova lui Ştefan cel Mare a avut şi un valoros aport la tezaurul culturii europene şi chiar mondiale.
Există zeci de portrete-caracterizări ale lui Ştefan cel Mare, atit in scrieri strict istorice, cit şi in creaţii artistice cu caracter istoric. Cronicarul Grigore Ureche (1590-1647) ne-a lăsat se pare primul, in limba romană, un portret pe potrivă al Domnitorului: Fost-au acest Ştefan Vodă om nu mare de stat, minios, şi degrabă vărsa singe nevinovat, de multe ori la ospeţe omoria fără judeţ. Dealtminterea era intreg la minte, nelenevos, şi lucrul său ştia să-l acopere; şi unde nu gindeai, el acolo il aflai. La lucruri de războaie meşter; unde era nevoie insuşi se viria, ca văzindu-l ai săi, să nu indărăpteze. Şi pentru aceea rar războiu de nu biruia. Iar unde-l biruiau alţii, nu perdea nădejdea; că ştiindu-se căzut jos se ridica deasupra biruitorilor."
O caracterizare pe cit de plastică, pe atit de obiectivă, i-a făcut marelui domnitor ilustrul istoric şi cărturar Nicolae Iorga (1871-1940): Poporul romanesc găsise in Ştefan cel Mare cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime