Rezumat referat Sinteza si analiza juridica a Legii nr 193-2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori
Sinteza si analiza juridica a Legii nr 193-2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 10/11/2000 a fost publicata Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, lege ce cuprinde 17 articole si o Anexa - Lista cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive.
Actul prevede in dispozitiile generale ca orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate. in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
Legea interzice comerciantilor sa stipuleze clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii cuprinzand in Anexa o lista exemplificativa a acestor clauze.
Art. 2 din Legea nr. 193/2000 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 10/11/2000 defineste la alineatul (1) notiunea de consumator - orice persoana fizica sau grupuri de persoane fizice, reprezentate de asociatii, precum si orice persoana juridica care achizitioneaza si utilizeaza sau consuma de la comercianti produse obtinute pe baza unui contract sau care beneficiaza de serviciile acestora -, iar la alineatul (2) notiunea de comerciant - orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o activitate comerciala autorizata, potrivit legii.
insa, in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 25/01/2002 s-a publicat Legea nr. 65/2002 pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Legea de modificare a exclus, in primul rand, persoanele juridice din categoria consumatorilor. Aceasta inseamna ca daca o societate comerciala, in calitate de beneficiar, incheie cu o persoana fizica autorizata un contract de prestari servicii, persoana juridica nu beneficiaza de protectia legii nr. 193/2000 in privinta clauzelor abuzive eventual inserate in contract.
Referitor la calitatea de consumator a persoanei juridice, majoritatea tarilor occidentale includ in notiunea de consumator si persoana juridica. Cred ca, desi prin legea nr. 193/2000 s-a urmarit realizarea unui cadru juridic adecvat protectiei consumatorului in concordanta cu reglementarile europene, in notiunea de consumator nu trebuie inclusa si persoana juridica. Toate reglementarile romanesti adoptate in scopul protectiei consumatorului pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 193/2000, definind consumatorul, excludeau din sfera de aplicare a acestei notiuni persoana juridica. Din moment ce la semnarea unui contract trebuie urmarit sa nu existe clauze care sa ofere comerciantului posibilitatea de modificare unilaterala a contractului fara un motiv specificat in contract, cred ca, cel putin din acest punct, intentia legiuitorului a fost aceea de a ocroti un consumator-persoana fizica, in raporturile cu un comerciant- persoana fizica sau persoana juridica.
Daca insa se va introduce persoana juridica in cadrul notiunii de consumator, legiuitorul va trebui sa faca distinctie intre acele persoane juridice in al caror obiect de activitate intra activitatea comerciala si persoane juridice fara scop patrimonial, acestea din urma putand avea calitatea de consumator, din punctul de vedere al Legii nr. 193/2000.
Opiniez ca in cazul persoanelor juridice care au calitatea de comercianti, nu poate fi pusa problema unor clauze abuzive. In raporturile comerciale, cei care au calitatea de comercianti sunt prezumati a avea capacitatea de detectare a clauzelor abuzive, motiv pentru care isi pot lua singuri masuri de protectie, chiar prin negocierea contractelor. Spre pilda, intr-un contract, o clauza de impreviziune ar putea avea, fata de un consumator, caracter abuziv. Cu totul alta este realitatea in raporturile dintre comercianti, mai ales in raporturile internationale, unde o clauza de hardship este regula.
Pe de alta parte, este adevarat si ca o persoana juridica poate fi victima unei clauze abuzive in conditiile in care isi dovedeste calitatea de consumator si nu de comerciant, de exemplu o persoana juridica ce intra in raporturi juridice obisnuite, ca orice persoana fizica (contracte tip cu agenti economici in domeniul telefoniei mobile, distributie gaz, electricitate, apa etc, orice contract tip care are ca scop final consumul si nu constituie un fapt de comert).
in situatia in care persoana juridica ar beneficia de prevederile legii 193/2000, ar putea sa apara situatia nefericita in care persoana juridica se poate prevala de aceste dispozitii care protejeaza consumatorul, pentru a se pune la adapost de un alt comerciant concurent, lucru contrar atat Legii nr. 11/1991 privind concurenta neloiala cat si Legii concurentei nr. 21/1996.
Art. 3 al legii nr. 193/2000 stipula ca intra sub incidenta legii contractele incheiate intre comercianti si consumatori, inclusiv certificatele de garantie, bonurile de comanda, facturile, borderourile sau bonurile de livrare, biletele, tichetele care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite.
Si acest articol a fost modificat de legea 65/2002, astfel: Prevederile prezentei legi se aplica si bonurilor de comanda sau bonurilor de livrare, biletelor, tichetelor si altora asemenea care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite.
S-a introdus prin legea 65/2002 si un alineat (2) al articolului 3 in care de prevede in mod expres ca legea nr. 193/2000 nu se aplica clauzele contractuale prevazute in temeiul altor acte normative in vigoare. Cu alte cuvinte, daca un contract este reglementat de o lege speciala, acesta iese complet de sub incidenta legii nr. 193/2000.
Drepturile si obligatiile partilor contractante sunt prevazute in capitolul II al legii.
O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
Lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta lege reda, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
Start download in 10 secunde!
|
